Zi „istorică” ieri la Târgu Jiu, unde Miron Cozma a venit să comemoreze 10 ani scurşi de la ultima mare mineriadă al cărei „tătic” a fost, ocazie cu care a aflat că în 1999 a existat un ordin pentru a se trage în plin în participanţi. Vestea i-a fost dată de Pantelimon Manta, prefect în acea vreme, care a menţionat însă că nu a pus niciodată în aplicare un astfel de ordin. Cu tensiunea revenită la normal, fostul sindicalist din Valea Jiului a profitat de ocazie şi a anunţat că începe oficial demersurile pentru a-şi înfiinţa propriul partid muncitoresc.

Deceniul scurs de la mineriadele ce au avut loc la sfârşitul mileniului trecut nu a interesat pe prea multă lume. Simpozionul comemorativ desfăşurat ieri la Târgu Jiu nu s-a bucurat de prezenţe notabile din lumea politică,  sindicală sau de orice altă natură socială. Excepţiile au fost puţine şi au fost date de Pantelimon Manta, fost prefect în 1999, de fostul senator Ion Mocioi, lider al PRM în acele vremuri, şi de Marius Vlaicu, propus acum de PSD Gorj pentru postul de prefect, acesta plecând din sală la scurt timp. Actualul lider al PSD Gorj, Ion Fugaru, şi colegul său Constantin Lemnaru, au onorat însă invitaţia ce le-a fost adresată de Constantin Creţan, şi el fost membru al PRM Gorj, chiar dacă între timp acesta a rămas doar cu şefia la Liga „Miron Cozma”. Culmea este că Liga nu se va mai numi aşa pentru că cel al cărei nume îl poartă a decis că nu mai este momentul pentru aşa ceva, pe Cozma urmând să îl regăsim în următorii ani în bătăliile politice pentru că omul îşi face propriul partid politic.

Cozma îşi face partid muncitoresc

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma a anunţat, ieri, la Târgu Jiu, cu ocazia împlinirii a zece ani de la mineriadele din 1999, că începe, oficial, demersurile pentru a-şi înfiinţa propriul partid, care va fi unul al muncitorilor. Cozma a precizat, în cadrul unei întâlniri la care erau prezente aproximativ o sută de persoane, că partidul său va fi unul al muncitorilor, dar nu a dezvăluit denumirea formaţiunii politice, motivând că astfel autorităţile ar putea să-i blocheze demersurile de înregistrare a partidului la tribunal. Acesta a anunţat, de asemenea, că are deja preşedinţi în 26 de judeţe şi că într-unul din judeţe l-a şi demis pe şeful filialei, care îi este rudă. "În perioada următoare, voi face filiale la Maramureş, Satu Mare şi Cluj, iar apoi voi merge în zona Suceava, Iaşi. Mi-am împărţit ţara şi timpul astfel încât să stau cam o lună pentru fiecare judeţ. Un şef de filială, neam cu mine, a fost deja destituit pentru că a zis că are nevoie de bani. Partidul meu va fi unul al muncitorilor în care nu se va discuta despre bani şi nu vreau să fie etichetat partid comunist, capitalist sau oricum altcumva. Va fi un nou curent, curentul Cozma în politică", a declarat fostul liderul sindical din Valea Jiului.

Miron Cozma a menţionat că nu va primii în rândurile partidului său niciun fost membru din fostele structuri comuniste sau din cele care au existat după ’89.

În schimb, Cozma i-a invitat să-i fie alături, în partid, pe fostul deputat PNL Pantelimon Manta şi pe fostul deputat PRM Ion Mocioi, care au participat la simpozionul  de la Târgu Jiu, despre mineriadele din 1999 şi despre care a spus că-i primeşte "cu braţele deschise". Cozma are şi motive să-i primească pe cei doi cu braţele deschise. Mocioi i-a fost coleg de partid, iar Manta a făcut ieri o dezvăluire extrem de interesantă, semn că nici după un deceniu nu se ştiu multe despre acele mineriade, ca să nu mai vorbim de alte evenimente tulburi din istoria post-decembristă.

„Am semnat sub presiunea serviciilor secrete“

„Cadoul” lui Manta s-a numit declaraţia conform căreia în ianuarie 1999 a existat un ordin prin care forţele de ordine erau autorizate să tragă direct în mineri, dacă lucrurile scăpau de sub control. Greu de spus ce presupune noţiunea „de sub control” atâta timp cât minerii au trecut prin barajele forţelor de ordine ca prin brânză, important fiind acum că atunci nu s-a tras. „A existat acest ordin. Îl semnasem, îl ştampilasem, a fost o decizie extrem de grea, se făceau presiuni asupra mea şi de la Guvern, şi de la Poliţie sau de la Serviciile Secrete, şi am semnat acea hârtie. Am găsit însă o portiţă ca să nu o aplic. Nu i-am dat număr de înregistrare. Am încuiat-o la mine în seif, i-am dat cheia secretarei şi i-am spus că doar dacă îi transmis eu să îi dea număr de înregistrare şi să o pună în aplicare. Nu a mai fost însă cazul, iar apoi am rupt hârtia. Practic un astfel de document nu a existat oficial. Fostul ministru al administraţiei, Vlad Roşca, era cel care îmi cerea cel mai insistent un asemenea ordin”, spune Manta, prefectul care acum 10 ani era gata-gata să fie luat ostatic în Defileul Jiului de către minerii lui Cozma.

Declaraţia lui Manta a surprins ieri pe multă lume, mai puţin pe Cozma, care, în drumul spre locul bătăliilor de la Costeşti, ne-a precizat că în dosarul procesului său există declaraţii ale unor ofiţeri din Poliţia vâlceană conform cărora şi în judeţul vecin s-au făcut demersuri oficiale pentru a se trage în mineri. Pericolul a trecut însă de mult timp, iar cei care au avut de suferit în 1999 au fost mai ales membrii forţelor de ordine. În periplul de ieri de la Costeşti, însoţit fiind de Constantin Creţan, printre alţii, Cozma şi-a amintit de „vremurile bune”. „Ei se aşteptau ca eu să fiu nu ştiu pe unde, să fac nu ştiu ce, dar umblam îmbrăcat normal, aveam o căciulă pe cap şi mă plimbam pe aici fără ca să mă vadă. Păi s-a spus că a fost o mişcare militară acţiunea noastră de protest. Ce hărţi militare sau ce specialişti îmi trebuiau mie când eu treceam pe aici şi de 3 ori pe zi poate când mergeam de la Petroşani la Bucureşti- Uite, acolo, la zidul acela de protecţie din vârful dealului i-am înfrânt. Ei au crezut că dealul le este de folos, dar minerii mei au venit pe flancuri, din stânga şi din dreapta, inclusiv din spate şi i-am prins ca într-o menghină. Păi când au dat drumul la câinii lor am dat şi noi drumul la pisici, că am trimis oamenii să adune toate pisicile de pe la Horezu. Asta a fost tactica noastră, iar oamenii, să nu uităm, oamenii locului, au fost alături de noi. Să fi văzut cum cântau aici, la final, trupele speciale. Oameni din trupele lui Emil Constantinescu mi-au cântat Murim, Luptăm, Pe Cozma-l apărăm. Nu le-am cerut altceva decât asta. Ce vremuri!”, ofta ieri fostul sindicalist şef din Vale.

Doar câteva zeci de oameni îl mai urmează pe Cozma

Miron Cozma a fost ieri la Costeşti în fruntea unui grup de circa 50 de persoane, o parte dintre acestea fiind din Gorj. Drumul de la Târgu Jiu la Costeşti a fost „presărat” de echipaje de Poliţie răsărite la marginea intersecţiilor ca din întâmplare. Maşinile sindicaliştilor au trecut rareori peste viteza de 60 km/h, chiar şi şoferul Cozma respectând limitele legale. Asta poate şi pentru că fostul lider are acum un Logan nou-nouţ, cu care se mândreşte şi la care plăteşte ratele din pensia pe care o primeşte de la statul român. „E o maşină foarte bună. Am rata cam 540 de lei, mai am asigurarea 160 de lei, deci vreo 700 de lei din pensia mea de 3000 de lei. Nu am alte posibilităţi că poate luam altceva. Şi vă rog să nu mă asociaţi cu ce a făcut Traian Băsescu recent, când a decis să meargă cu Loganul, că nu are legătură, chiar dacă şi eu vreau să candidez la preşedinţie”, ne-a mai spus Miron Cozma înainte de a băga cheia în contact şi a se îndrepta spre Cozia. Mănăstirea Cozia este un alt loc plin de amintiri pentru fostul lider din Vale, pentru români fiind însă locul unde România a scăpat de spectrul unui război civil, mai ales că autorităţile vremii instituiseră atunci stare de urgenţă,  fiind singura situaţie de acest gen întâlnită după 1989. Mii de mineri au plecat pe jos, în ianuarie 1999, din Petroşani spre Bucureşti, avându-l în frunte pe Miron Cozma, în câteva zile protestatarii reuşind să ajungă la Râmnicu-Vâlcea, după mai multe ciocniri cu forţele de ordine. Minerii s-au întors acasă în 23 ianuarie 1999, în urma unei înţelegeri făcute de liderii lor cu premierul de atunci. Luna viitoare va fi comemorată mineriada de la Stoeneşti, ultima din seria isprăvilor lui Miron Cozma, cea în timpul căreia a şi fost arestat şi băgat după gratii fostul lider.