Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, marchează Botezul Domnului în râul Iordan și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe din România. Această zi este încărcată de semnificații religioase, dar și de numeroase tradiții populare, care îmbină elemente de spiritualitate și obiceiuri vechi păstrate de secole.

Deși multe dintre tradiții și-au pierdut din intensitatea practică, Boboteaza rămâne o sărbătoare de suflet pentru români. Este o zi a comuniunii cu credința, dar și o ocazie de a reflecta asupra valorilor spirituale și a importanței purificării sufletești.

Semnificația religioasă
În calendarul creștin, Boboteaza comemorează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan. Este un moment de curățire spirituală, dar și de binecuvântare a apelor, care devin sfințite și capătă proprietăți vindecătoare. În biserici, preoții oficiază slujba de sfințire a apei, cunoscută drept „Agheasma Mare”, pe care credincioșii o iau acasă pentru a o folosi pe parcursul anului.

Tradiții religioase și populare
Boboteaza este însoțită de o serie de obiceiuri care variază de la o regiune la alta, dar care au în comun tema purificării, a binecuvântării și a protecției divine.

Sfințirea apelor
În multe localități, se organizează procesiuni către râuri, lacuri sau alte surse de apă, unde preoții sfințesc apa prin aruncarea unei cruci în râu. Tinerii curajoși sar în apă, indiferent de frig, pentru a recupera crucea, considerând că cel care o aduce înapoi va avea parte de sănătate și noroc tot anul. În Bengești Ciocadia din Gorj este obiceiul scoaterii crucii din apa rece.

Agheasma Mare
Credincioșii vin la biserică pentru a lua Agheasma Mare, pe care o păstrează în casele lor. Se spune că această apă are puteri vindecătoare și este folosită pentru protecția gospodăriei, a animalelor și a culturilor.

Stropirea gospodăriilor
Preoții merg din casă în casă pentru a sfinți locuințele și gospodăriile credincioșilor, stropindu-le cu apă sfințită și rostind rugăciuni pentru sănătate și prosperitate.
Obiceiul fetelor nemăritate
În noaptea de Bobotează, fetele nemăritate își pun busuioc sub pernă, crezând că își vor visa ursitul. Unele tradiții includ și pășirea desculț pe zăpadă sau ghicitul norocului în anul ce urmează.

Interdicții și superstiții
Boboteaza este văzută ca o zi în care nu se spală rufe, deoarece apa este considerată sfințită. De asemenea, se crede că în această zi este interzis să faci treburi grele, pentru a atrage binecuvântarea divină.

Obiceiuri specifice regiunilor
În Moldova și Bucovina, se organizează procesiuni grandioase pentru sfințirea apelor, iar tinerii se întrec să recupereze crucea din apă.
În Dobrogea, pescarii cred că peștele prins în ziua de Bobotează aduce noroc întregului sat.
În Ardeal, se păstrează obiceiul umblatului cu crucea, când tinerii colindă gospodăriile cu o cruce împodobită.