Strategia Energetică a României 2019 – 2030, cu perspectiva anului 2050, a fost dezbătută, marți, la Universitatea Politehnică București, din perspectiva evaluării impactului asupra mediului. Ministerul Energiei a fost reprezentat de secretarul de stat Andrei Maioreanu. Din partea Complexului Energetic Oltenia a fost prezent Constantin Bălășoiu, membru al Directoratului. Strategia este finalizată de mai bine de un an, dar nu a devenit lege.

De la dezbatere nu au lipsit activiștii de mediu. O analiză contractată de Greenpeace și Bankwatch arată că documentele puse în dezbatere sunt incomplete şi tratează superficial subiectul abordat. Raportul de mediu ignoră alte planuri și strategii elaborate anterior și nici măcar nu identifică aspectele de mediu relevante care trebuie analizate. Deși enumeră o serie de proiecte care vor avea un „impact semnificativ” asupra mediului, studiul de evaluare adecvată nu propune soluții alternative sau măsuri compensatorii, iar impactul cumulat al proiectelor nu este evaluat.
„Dacă Strategia Energetică devine lege, această evaluare de mediu dă undă verde practic unor proiecte al căror impact real nu este luat în considerare. Ministerul Energiei trebuie să producă o strategie care nu ignoră evoluțiile din domeniul energiei și al schimbărilor climatice din ultimii 30 de ani”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.

„Este de neconceput ca în 2019 să discutăm despre aceleași proiecte învechite, din vremuri când protecția mediului nu primea deloc atenția cuvenită. Deși ne angajăm în fața Europei că ne vom îndrepta către o economie cu zero emisii de gaze cu efect de seră, Strategia Energetică Națională propune contrariul - dezvoltarea de noi capacități poluante, cu un impact semnificativ asupra sănătății publice și mediului înconjurător”, a adăugat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Galerie foto