Peste 250 de familii din satul Runcurel din comuna Mătăsari vor fi strămutate în perioada imediat următoare de către Direcţia Minieră Jilţ din cadrul Complexului Energetic Turceni. Tot satul a fost de acord cu strămutarea chiar dacă asta a implicat până şi mutarea cimitirului şi a bisericii. Toate se află în calea excavatorului aşa că Direcţia minieră a plătit sume bune de bani ca să poată expropria un sat întreg şi să-l refacă în comuna Teleşti. Mulţi dintre proprietari renunţă însă la o nouă casă în schimbul unui loc de muncă la Complexul Turceni.

Sătenii din Runcurel aşteaptă din clipă în clipă să fie mutaţi în case noi în comuna Teleşti. Directorul Direcţiei miniere de la Jilţ, Ion Paraschivu, spune că mai are de încheiat în jur de 100 de convenţii după care va da drumul la treabă. Cele mai mari probleme sunt însă la strămutarea cimitirului cu atât mai mult cu cât mai sunt doar 300 de metri între el şi excavator. „Sunt într-adevăr 250 de familii care trebuie mutate. Ţinem în permanenţă legătura cu ei, cu preotul paroh că trebuie să mutăm şi cimitirul. Aici sunt probleme mai mari pentru că ştiţi că nu putem scoate un mort mai devreme de şapte ani. Încercăm să le rezolvăm pe toate să putem duce la bun sfârşit planurile”, a declarat Ion Paraschivu, directorul Direcţiei Miniere Jilţ. Cele 250 de familii o să fie mutate în comuna Teleşti.

Preferă un loc de muncă

Oamenii care au avut terenuri în calea exploatărilor miniere spun că nu este deloc greu să cedezi o proprietate dacă te alegi cu un loc de muncă avantajos. Este şi cazul lui Lucian Stănescu, de 43 de ani, din Dragoteşti care a cedat un teren carierei Jilţ în schimbul unui post de mecanic. „În urmă cu un an am cedat un teren că să-mi dea un loc de muncă la complex. Cum să fie greu să cedezi o proprietate, dacă ai nevoie de serviciu nu e nimic greu. Am avut un teren la Mătăsari şi l-am dat şi mi-au dat de muncă”, a declarat Lucian Stănescu, din Dragoteşti. 

COSTURI

Directorul Direcţiei Miniere Jilţ confirmă şi el apetitul mai mare al oamenilor pentru un loc de muncă decât pentru o casă. „În general, oamenii preferă să le dai un loc de muncă. Avem foarte multe cazuri. Alteori preferă să le dai lor banii să-şi construiască singuri. Este opţiunea lor. Noi avem aşa pentru fiecare strămutat un teren de 2.000 de metri pătraţi şi în general preţurile sunt făcute de experţi, merge cam un euro metrul pătrat”, a adăugat Paraschivu.