Satul Runcurel de la Mătăsari, care la vară ar urma să fie ras de pe suprafața pământului pentru a face loc exploatării rezervelor de lignit din zonă, a fost ieri scena unui protest antiguvernamental și, în special, împotriva premierului Dacian Cioloș. La sfârșitul anului trecut Executivul a aprobat hotărârea prin care e dată undă verde pentru exproprierile din satul respectiv, astfel încât exploatarea cărbunelui să nu fie blocată de lipsa acordului din partea sătenilor pentru a li se lua terenurile. Oamenii ar primi însă doar 4 lei/mp.

Hotărârea de Guvern aprobată la sfârșitul anului trecut i-a făcut bucuroși pe minerii care ar urma să aibă de lucru în următorii ani, dar nu și pe sătenii care își văd distruse deja proprietățile. Pe motiv de utilitate publică a terenului aceștia riscă să primească bani puțini pe toată agoniseala lor de-o viață. „Noi înțelegem că e economia țării în joc, dar alții au plecat cu buzunarele pline, iar nouă nu ne dau mai nimic. Alții își angajează ba nepotul, ba finul, iar pe noi ne trimit la Minprest și de acolo apoi ne dau afară după câteva luni pe motiv că se fac restructurări. Dacă plătesc omului ce are el acolo în curte eu vă spun că omul pleacă liniștit și nimeni nu are probleme. Altfel, veți vedea că ne vom urca pe banda ce transportă cărbune și nu îi vom lăsa să ne ia pământul”, a spus Cosmin Stăniloiu, unul dintre localnicii prezenți la protest.
Localnicii, ca și activiștii de mediu, cred că premierul Dacian Cioloș a greșit atunci când a aprobat Hotărârea de Guvern prin care reglementează la 4 lei valoarea unui metru pătrat de teren. „Înainte ne plăteau pomii din grădină, cine avea nuc era cel mai fericit pentru că lua un preț bun pe el, acum nu mai contează nici firul de viță de vie. Nu se mai ține cont de nimic, de parcă noi nu am fi muncit nimic o viață întreagă. Vin, ne dau 4 lei pe metru pătrat și vor să plecăm. Unde să ne ducem? Eu le-aș da terenul, dacă aș avea unde să mă duc la lucru sigur. Aici am un hectar de teren pe care îmi cultiv de toate, că la noi nu e piață să facem cumpărături ca la oraș și nici salarii nu avem. Dacă plecăm, cu ce vom trăi acolo unde ne trimit ei?”, întreba o localnică, evident, fără să fie cineva care să îi dea vreun răspuns.

„Dreptate pentru Runcurel”
Sătenii pun condiția unor despăgubiri corecte, așa cum s-a întâmplat de-a lungul anilor, când mai multe sate au fost strămutate dintr-o parte în alta a județului fără să existe atâtea discuții. De partea localnicilor sunt de data aceasta activiștii de mediu de la Greenpeace, care ieri au expus un banner uriaș, de 1000 mp, pe o haldă de steril, mesajul fiind cel de „Dreptate pentru Runcurel”. Echipați cu toate cele necesare, activiștii de mediu au coborât zeci de metri până la baza haldei și au expus mesajul respectiv, minerii fiind în șomaj tehnic luna aceasta. Doi paznici au sosit în zonă la zeci de minute după începerea protestului, după ei venind și un reprezentant al exploatării miniere, Dorin Vâlceanu, care le-a cerut activiștilor de mediu să părăsească locul, lucru care s-a întâmplat ceva mai târziu.
„Prin acțiunea întreprinsă duminică, 3 aprilie, la Runcurel, Greenpeace România urmărește obținerea unor despăgubiri corecte pentru localnicii din Runcurel, respectiv revocarea HG 960/2015, ce creează un precedent periculos pentru mai multe sate aflate în zone miniere din România, precum și deschiderea unei linii de dialog pe această temă cu Guvernul României, în special cu premierul Dacian Cioloș. Oamenii din Runcurel au primit de Crăciun notificări de expropriere prin care li s-a dat un termen de 30 de zile să elibereze terenurile. Nu a venit nimeni de la CEO sau de la primărie să le spună oamenilor ce se va întâmpla cu ei, dacă le sunt construite alte case, dacă vor primi despăgubiri cu care să își poată reface traiul în altă parte. În aceste condiții, considerăm foarte gravă atitudinea nepăsătoare a Guvernului, care a dat undă verde exproprierii”, a precizat Ionuț Cepraga, din partea Greenpeace România, prezent ieri la protestul de la Runcurel.

Galerie foto