Imagini apocaliptice au lăsat în urmă excavatoarele care au scos cărbune din comuna Roșia de Amaradia zeci de ani. După ce exploatarea a fost închisă, totul a devenit ruină. Utilajele de mare capacitate parcă au prins rădăcini, au ruginit și sunt năpădite de buruieni. În tot acest timp, autoritățile și localnicii speră la redeschiderea carierei. Managerul CE Oltenia a fost ferm însă: Nu vor mai fi deschideri de perimetre noi, iar utilajele existente vor fi folosite doar pe post de piese de schimb pentru cele aflate deja în uz, în alte cariere.

"Deschideri de noi perimetre nu vor mai fi. Acele utilaje şi transportoare vor fi utilizate ca piese de schimb pentru utilajele din celelalte perimetre miniere", a declarat Daniel Burlan, președintele Directoratului CE Oltenia, într-un interviu pentru Observator Antena 1.

Primarul din Roșia de Amaradia, Liviu Cotojman, a insistat că, în zonă, zăcămintele sunt extrem de bogate și ar trebui exploatate: "Roşia de Amaradia a fost prima unitate minieră care a obţinut licenţă de continuare a activităţii având în vedere zăcământul foarte mare de cărbune, undeva la 30 de milioane de metri cubi. Ar însemna 30 de ani de activitate minieră pe raza localităţii", a explicat primarul din Roșia de Amaradia, Liviu Cotojman.

Se uită însă și el, la fel de neputincios ca localnicii, la ce a rămas în urma excavărilor. Oamenii încă stau cu frica-n sân că pământul ar putea să le fugă din nou de sub picioare. "Pe raza localităţii, sunt şapte excavatoare tip gigant care zac ca fier vechi. E ca după un război. S-a haldat haotic. Sunt mormane de pământ de parcă au răsărit prin forma aia de încreţire, utilaje în paragină. Pentru că n-a fost drenată corespunzător apa, s-au creat lacuri naturale. Şi astea sunt un pericol pentru satele din apropiere pentru că apa se infiltrează şi poate produce, din nou, alunecări de teren", a mai declarat primarul.

Oficialii CE Oltenia au transmis că vor reface terenurile. Un nou proiect pentru nivelarea acestora și redarea în circuitul agricol este în lucru deja. "Eram condamnaţi la izolare, efectiv. Există, totuşi, pericolul, şi astăzi. Perimetrul acesta minier, de vreo 400 de hectare, nu face altceva decât să favorizeze apariţia unor calamităţi naturale", a mai spus Cotojman.

Galerie foto