Presa şi politicienii, îngenuncheaţi de zece mii de protestatari
A fost nevoie de doar zece mii de oameni în stradă, pentru ca politicienii să renunţe la a susţine proiectul Roşia Montană, iar televiziunile să fie obligate să transmită protestele. Sinceritatea protestului şi mediatizarea lui pe Internet au obligat presa să renunţe la cenzură şi clasa politică la ipocrizie.
„Tăcerea (presei) e de aur”, aşa scria pe o pancartă a unui protestatar din Bucureşti. Televiziunile de ştiri au încercat mai bine de o săptămână să ignore protestul tinerilor împotriva exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montană. Numai că tinerii din piaţă, dotaţi cu tablete şi smartphone-uri, au transmis totul în direct, pe Internet, şi au devenit de la o zi la alta mai mulţi. De la câteva sute la început, la zece mii în ultimele două zile numai în Bucureşti, plus alte mii în oraşele mari din ţară. Au obligat practic televiziunile să îi ia în calcul, pentru a nu se face de râs că s-au vândut pe publicitatea primită de la RMGC.
Despăgubiri de două miliarde de lei noi
Candidat la preşedinţia României anul viitor, Crin Antonescu a ales să spună un NU răspicat exploatării aurului la Roşia Montană, acuzând guvernul că nu îşi susţine cu toată convingerea propriul proiect. Antonescu a spus mai întâi NU în nume personal, iar câteva ore mai târziu a fost susţinut în acest demers de Partidul Naţional Liberal.
Victor Ponta a reacţionat imediat şi a cerut parlamentului să voteze împotriva proiectului iniţiat de el, dar a atras atenţia asupra faptului că România va plăti despăgubiri celor de la Gold Corporation. "Există contracte, există avize, acum, dacă nu se face, în mod cert vor cere despăgubiri. Cât vor cere şi ce se va întâmpla nu ştiu să vă spun. În mod sigur însă nu va exista răspunderea Guvernului şi eu trebuia să am grijă să nu existe o răspundere a Guvernului, pentru că până la urmă Guvernul de unde dă bani? Tot din banii cetăţenilor români, nu?", a afirmat Ponta. Premierul a mai spus proiectul Roşia Montană va fi respins în Parlament. Ulterior, Ponta a fost întrebat cine va plăti în final eventualele despăgubiri. "Probabil că o să plătim toţi, probabil că o să plătim toţi şi cred că e corect să spunem acest lucru, faptul că la un moment dat vom plăti cu toţii. Repet, banii publici sunt tot de la cetăţenii acestei ţări", a răspuns Ponta. El a menţionat că suma pe care a vehiculat-o în urmă cu o săptămână, de 2 miliarde de lei, este o "evaluare" a notificărilor pe care Guvernul le-a primit şi pe care fostul premier Emil Boc le-ar fi "ascuns prin sertare ca un laş", dar şi notificări primite ulterior.
Acţiunile Gabriel Resorces, în cădere liberă
Acţiunile companiei canadiene Gabriel Resourses au înregistrat luni dimineaţa la bursa de la Toronto o cădere de peste 40%, fiind cotate la 0,88 dolari canadieni după declaraţiile premierului Victor Ponta referitoare la respingerea proiectului Roşia Montană, informează Bloomberg. În aceste condiţii, Asociaţia care reglementează firmele de brokeri din Canada a decis să suspende timp de o oră şi jumătate (8.05 am ET - 9.30 am ET) tranzacţionarea acţiunilor Gabriel Resourses.
Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că proiectul referitor la Roşia Montană va fi pus pe ordinea de zi a Senatului şi respins, acelaşi parcurs urmând să fie şi la Camera Deputaţilor. În reacţie, compania Gabriel Resources a anunţat că dacă proiectul va fi respins va evalua toate acţiunile posibile, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă pentru încălcarea tratatelor internaţionale privind investiţiile. De asemenea, Gabriel Resources a sfătuit investitorii să adopte o atitudine prudentă în tranzacţionarea acţiunilor sale.
PROIECT
Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Compania fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31% şi Gabriel Resources - cu 80,69%.