Zilele acestea oraşul lui Brâncuşi se poate considera de două ori privilegiat : găzduieşte pentru prima dată Olimpiada Naţională de Arte vizuale, Arhitectură şi Istoria Artei şi este onorat de prezenţa între concurenţi a “micuţei Picasso”, cum i se spune între artişti pictoriţei de numai 19 ani, Ioana Teodora Duţă. Tânăra artistă este elevă în clasa a XII a la Liceul de Artă Dinu Lipatti din Piteşti şi a vernisat până acum numeroase expoziţii, în ţară şi în străinătate. Artista Ioana Duţă deţine deja un palmares impresionant, care însumează multe premii, multe participări la expoziţii personale şi de grup, împreună cu lucrări în colecţii particulare din România, Franţa, SUA, Germania, Austria, Bulgaria, Polonia. Talentul l-a moştenit de la tatăl ei, artistul plastic Traian Duţă, cunoscut în lume pentru valoroasele lucrări din bronz, însă stilul în care Ioana supune culorile lumii pe pânzele sale este personal. Alături de tată, în atelierul căruia şi-a început ucenicia printre pensule, pictoriţa a fost influenţată în proiectele sale de entuziasmul unuia dintre cei mai importanţi artişti ai secolului trecut, pictorul Pablo Picasso. Şi, fiindcă cel mai bine se exprimă cu ajutorul tablourilor, la împlinirea vârstei de 18 ani a pus în practică “un alt fel de a ţine un jurnal”, aşa cum definea pictura artistul spaniol, un proiect care ar fi părut dificil de realizat chiar şi pentru un pictor experimentat. Filele din “jurnalul” Ioanei sunt tablouri, care se continuă reciproc, într-un context cromatic discret şi misterios, având drept numitor comun talentul şi măiestria tinerei pictoriţe.
De necontestat, harul Ioanei Duţă construieşte prin linii şi culoare lumea care ne înconjoară, fără s-o copieze, doar înfăţişând ceea ce omul obişnuit nu poate vedea – senzaţiile prin care respiră în jurul nostru viaţa. Poate tocmai această capacitate de a reda atât de echilibrat simţirea face ca lucrările sale să fie atât de apreciate. În luna martie, muzeul judeţean Alexandru Ştefulescu a adăpostit o parte din tablourile Ioanei Duţă, peisaje, portrete, natură statică şi compoziţie. Nici unul din tablourile expuse nu s-a mai întors acasă, fiind achiziţionate de către publicul şi instituţiile gorjene. 
Cu siguranţă prezenţa la Olimpiada Naţională de Arte vizuale de la Tg.Jiu va confirma încă o dată ceea ce criticii de artă au susţinut ori de câte ori a expus această tânără speranţă a picturii româneşti : fără penelul Ioanei, lumea ar fi avut numai de pierdut!