”BRAD, brazi, s. m. 1. Arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile și semințele în conuri.” (sursa: Dex ’09)
Nu știu cine e Loredana Covei. Adică știu că e purtătoare de cuvânt la primăria Târgu Jiu pentru că așa am citit în presă, dar n-o cunosc și nu auzisem de ea înainte. Îi mulțumesc, în orice caz. N-am mai râs așa la o declarație (?) oficială de când era Divertisul în forma lor maximă. O să iau cele două puncte importante ale comunicatului ei oficial și o să-i explic de ce am fost amuzat, să nu creadă că am ceva personal cu ea. Deci, Primăria Târgu Jiu a zis, prin vocea purtătoarei sale de cuvânt:
- ”Bradul este confecționat din aluminiu și oțel, prevăzut cu o structură metalică solidă”. Haideți, doamna Covei! Păi, dumitale nu vezi definiția aia de mai sus? Dacă e de aluminiu și oțel nu e brad, ta(n)ti! E o schelă ÎN FORMĂ de brad, cel mult. Bradul e ăla confecționat din lemn, frunze și rășină, care miroase frumos, se scutură, arată a iarnă și bucură copiii. Ăsta pe care ați dat voi 100.000 de euro nu e brad, e un stâlp cu multe beculețe. Nu de alta, dar așa am și eu agățată la oglinda de la mașină o chestie similară. Dar nu-i zic BRAD, că nu e brad, dă-o naibii, e ODORIZANT!

- ”Bradul ornamental achiziționat în 2008 era depășit atât FIZIC cât și MORAL”, spune tot Loredana Covei în comunicat. Doamne, doar pentru bucata asta aș putea scrie un eseu. Hai, să zic că bradul e material, deci are FIZIC, e ok, îl dureau șalele. Dar MORAL? Socrate și Kant deja se ridică din mormânt, arzând de curiozitate să înțeleagă cum a atribuit Loredana Covei morală unei schele de neam prost pe care o alintă (nejustificat, vedeți punctul 1) ”brad”. ”Was soll ich tun?”, poate fi auzit, presupun, bradul de fier întrebându-se pe el însuși, zilnic, prin intermediul ”sistemului audio” cu care înțeleg că e dotat. Adică ”ce trebuie să fac?”, că de la asta spunea Kant că pleacă morala. Alții care au studiat chestiunea ar merge chiar până la a observa că întrebarea corectă care stă la baza moralei este „Was kann ich wissen über das was ich tun soll?”, adică ”ce pot să știu despre ce trebuie să fac?”, dar presupun că nu e cazul pentru bradul de la Târgu Jiu, deoarece ăla cu întrebări atât de avansate era modelul de 500.000 de euro.
În orice caz, o să vizitez Târgu Jiul cu prima ocazie și o să mă închin la brad. Merită. Cred în brad. Pentru că el simbolizează spiritul românesc în toate palierele și dimensiunile lui: un amestec irezistibil de ignoranță, tupeu, afacere cu miros de furtișag și un desăvârșit prost-gust. Bradule, ești de-al nostru!