Tabăra de cercetare etnofolclorică „Constantin Brăiloiu” a ajuns la final. În perioada 19-25 iunie, o echipă de cercetare, formată din reprezentanţi ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, a străbătut şase localităţi din judeţ, având în atenţie meşteşugurile populare, obiceiurile şi ritualurile moştenite de la generaţiile trecute, dar şi stilul arhitectural rural. Studiul a avut ca rezultate luarea în evidenţă a 24 de creatori populari, consemnările obţinute de la 15 informatori culturali, completarea a 60 de chestionare, efectuarea a peste 500 de fotografii şi peste o oră de înregistrări audio.

Specialiștii CJPCT Gorj au mers la Ţicleni, Rovinari, Ciuperceni, Cîlnic, Godineşti şi Teleşti. De pildă, la Cîlnic, echipa de cercetători a discutat cu trei cusătoare de ii și lucru manual, dar și cu lăutarii din zonă, soliștii Aurelia Cimpoieru, Ion și Răzvan Olaru. În comună sunt foarte multe monumente istorice. Printre acestea se numără Biserica de lemn cu hramul Sfântul Vasile din satul Pieptani, crucea din piatră şi troiţa de lemn de la Câlnic sau Pădurea de la Crihala. Cum bine se ştie, Câlnicul a fost leagănul olăritului din Gorj. În satul Găleșoaia erau cei mai pricepuți olari. Din păcate, satul a dispărut ca urmare a activităților legate de minerit.

La Ţicleni există meşteri populari în prelucrarea lemnului, ţesături şi cusături. Băltăreţu Marioara, o fostă învăţătoare, practică acum tricotatul şi croşetatul. Femeia face bluze, rochi, costume, botoşi, dar şi pardesie sau sarafane. Meşteşugul îl practică din 1970, atunci când l-a deprins de la şcoală. Printre cusătoarele cu care echipa a discutat se numără Geta Rîşniţă, Maria Mincea, Reolina Purea, Elena Porujnicu, Anişoara Ungureanu, Elena Mihaela Stăncioi şi Ioana Ungureanu.

Şi în comuna Ciuperceni sunt meşteri populari renumiţi: Vasile Cârpeanu - olar şi Vasile Călescu - tâmplar. Comuna se poate lăuda cu lăutari şi solişti vocali. „Patria lăutarilor” este însă în comuna Godinești, locuită de cele mai renumite „clanuri” de rapsozi (Argint, Rap, Enoiu, Muscurici, Pobirci, Mândru, Călău, Zlătaru). Pîrîul de Pripor este un sat în care o bună parte dintre cei 400 de localnici sunt lăutari, îndeletnicire păstrată din generaţie în generaţie. Tot la Godineşti încă mai sunt meşteri fierari şi sculptori în lemn.

„Analiza documentarului obţinut în urma cercetării şi concluziile finale se vor regăsi în articole, reviste, cărţi şi expoziţii. Au fost arhivate fotografii conţinând imagini ale costumelor populare având modele de cusătură şi culori folosite în localităţile menţionate. Toate rezultatele taberei din cele 11 ediţii ajută la conceperea unei strategii pe termen scurt şi mediu, prin care cultura tradiţională a Gorjului să fie conservată, promovată şi valorizată în funcţie de situaţia reală existentă în teritoriu, acum. Tabăra îşi va schimba structura însă din 2018, fiind direcţionată spre un obicei sau datină anume, spre o tradiţie sau un meşteşug specific”, anunţă Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

Galerie foto