Zeci de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia mor anual, potrivit sindicaliştilor, cei mai mulţi dintre ei având în jur de 55-60 de ani. Deşi oficial nu sunt încadrate la accidente de muncă, majoritatea cauzelor care duc la decesul angajaţilor sunt afecţiunile cardiace, accentuate de condiţiile de muncă.

Ştefan Busnatu, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” din Capitală, confirmă legătura dintre decesele tot mai dese ale angajaţilor CE Oltenia şi condiţiile în care muncesc. În ultimul deceniu, din ce în ce mai mulți angajați ai Complexului Energetic Oltenia au decedat din cauza infarctului cauzat de mediul de lucru, notează reporter24.ro. 

Medicul cardiolog Ştefan Busnatu spune că România este o „zonă roşie” pe harta Europei, în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare. În ceea ce îi priveşte pe mineri și energeticieni, specialistul spune că mediul de lucru influenţează decisiv aceste afecţiuni.

Pentru prima dată, un specialist confirmă legătura dintre condiţiile de muncă din carierele şi termocentralele CE Oltenia şi numărul crescut al angajaţilor care mor, înainte de pensie.

„Vorbind particular, pe regiunea Oltenia, şi mai ales discutând ţintit şi pe mortalitatea la vârste foarte tinere, trebuie să avem în vedere că condiţiile de muncă ale minerilor sunt extrem de grele. Pe lângă expunerea clasică la factorii de risc pe care i-am menţionat de boală cardiovasculară, sunt asociate cu alţi factor pregnanţi pentru zona respectivă – apropo de particulele fine care sunt rezultate a procesului de exploatare a cărbunelui, particule fine de 2,5 microni, de 10 microni.

Discutăm de componenta rezultată de dioxidul de azot, care este un element extrem de important şi de toxic, când vorbim de boala cardiovasculară şi, cumva, studiile, cercetările care sunt făcute la nivel european – că n-am putea spune că avem nişte studii făcute în România, la nivelul ăsta – ne arată că, pe lângă componenta de boală pulmonară provocată de depunerea acestor particule la nivelul plămânului şi generarea aşa-numitor boli profesionale pulmonare – că vorbim de silicoză, penumoculioze, antracoze – trebuie să avem că particulele astea se pare că influenţează şi procesul metabolic în organism. 

Practic, ajung să modifice structura vaselor de sânge şi ajung să modifice şi structura inimii. Cumva, pe termen lung, conduce la apariţia hipertensiunii şi totodată la modificări structurale, care sunt numite cardiopatii – când se pierde funcţia efectivă a inimii. Atunci, dacă avem un cumul de factori de risc clasici cardiovascular, asociaţi şi cu componenta de expunere, avem un risc care inerent creşte”, a spus medicul Busnatu, pentru reporter24.ro.