Ştim cu toţii că mărțișorul este un mic obiect, din metal sau alte materiale artizanale, legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu. Poate nu ştiaţi însă că mărţişorul apare nu numai în tradiția românilor ci și a unor populații învecinate, de exemplu la bulgari.

Femeile și fetele primesc mărțișoare de 1 martie și le poartă pe durata întregii lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul, dar la fel de întâlnite la noi sunt zambilele şi narcisele.

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români, cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se spune în popor că, dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.

La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți cu mărțișoare.