Pentru a avea o recoltă de căpșuni bună trebuie să știți că plantele au nevoie de o îngrijire atentă primăvara. Principalele lucrări de primăvară pe care trebuie să le faceţi în plantaţiile de căpşuni sunt diferite, în funcție de vechimea culturii.

În plantaţiile vechi, imediat după uscarea terenului, suprafaţa se curăţă de frunzele uscate, care se greblează, se scot din plantaţie, dacă este cu putinţă, şi se ard. De multe ori, această verigă tehnologică este sărită, dar nu trebuie uitat faptul că frunzele uscate sunt purtătoare de boli.

Sporii de pe aceste frunze vor germina în curând şi vor fi o sursă importantă de infecţie pentru plantele sănătoase. Apoi, se face prima praşilă mecanică între rândurile de căpşuni, precum şi cea manuală pe rând. Împotriva buruienilor din sămânţă se poate face o erbicidare și se aplică primul tratament împotriva principalelor pătări ale căpşunului.

Chiar dacă a fost o iarnă bogată în precipitaţii, în cazul în care nu plouă timp de opt-zece zile, căpșunele trebuie irigate primăvara.

Plantaţiile tinere plantele de căpşuni iernează foarte bine și sunt mai puține pierderi înregistrate din cauza îngheţului. Dacă s-a plantat la timp, până la 15 octombrie, plantele s-au înrădăcinat foarte bine şi se prezintă corespunzător primăvara. De suferit au, de regulă, plantaţiile înfiinţate târziu, chiar şi în luna noiembrie, și acolo poate apărea fenomenul de „descălţare”, adică plantele au fost scoase din pământ prin fenomenele de îngheţ-dezgheţ repetate. De aceea la aceste culturi plantele trebuie puse urgent din nou în contact cu solul până nu se deshidratează, aceasta fiind principala lucrare necesară primăvara.

În acest caz se acordă atenţie buruienilor, care în primul an concurează foarte uşor plantele și nu trebuie lăsate să invadeze cultura.

Şi apariţia stolonilor creează probleme în majoritatea plantaţiilor de căpşun. Dacă nu eliminăm stolonii, planta mamă se epuizează repede, şi riscăm ca anul viitor să obţinem „iarbă de căpşuni” şi nu producţie.

Dacă lăsăm plantele să se îndesească, crezând că un număr mare de plante ne va aduce o producţie mare, facem cea mai mare greşală, deoarece plantele se concurează între ele, lucrările nu se mai pot executa, nu se poate afâna solul, iar rezultatul este o producţie mică şi de slabă calitate.