„Tone” de interceptări telefonice apar în rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată Cristea Fluerătoru – om de afaceri şi lider sindical şi mai mulţi ingineri din minerit: Nicolae Giuran, Sandu Gheorghe Benga, Vasile Creţan sau Florentin Pătru. Interceptările nu sunt de acum şapte ani, când a fost făcut drumul, ci din primăvară, când procurorul de caz a dispus o nouă expertiză la drumul Ploştina – Ştiucani. Drumul s-a degradat rapid, iar constructorul a dat vina pe faptul că primăria a autorizat traficul de maşini grele. Expertiza din acest an a arătat însă că de sub asfalt lipseşte piatra spartă. În cele mai multe interceptări, cei trimişi acum în judecată se miră sincer că piatra nu există şi se întreabă cine este de vină. Fluerătoru, Giuran şi Benga au fost interceptaţi şi în camera de arest preventiv. Procurorii au cerut ieri şi arestarea lui Vasile Creţan, dar solicitarea a fost respinsă. Cei judecaţi în dosar sunt supăraţi pe primarul din Slivileşti, Sorin Bucurescu, care ar fi făcut permanent vâlvă în jurul acestei lucrări, drumul legând comuna sa de Motru.

Rechizitoriul care se întinde pe zeci de pagini şi care a fost înaintat de procurorii de la Parchetul Local către Judecătoria Târgu Jiu nu le este deloc favorabil inculpaţilor din acest dosar. Ieri anchetatorii au cerut arestarea preventivă şi a ultimelor două persoane care până acum au fost cercetate în stare de libertate şi care, teoretic, ar trebui să împartă aceeaşi celulă cu fostul sindicalist Cristea Fluerătoru sau cu foştii şefi Nicolae Giuran şi Sandu Gheorghe Benga. Fostul director Vasile Creţan a fost şi el trimis în judecată, anchetatorii cerând arestarea sa preventivă, la fel ca şi pentru Florentin Pătru, fost şef birou investiţii în zona Motru.

Acuzaţii pentru un prejudiciu de un milion de lei

Într-un comunicat de presă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu a sintetizat ieri zecile de pagini din rechizitoriu în câteva rânduri care, pentru mult timp de acum încolo, vor fi „noul CV” al celor cinci inculpaţi.

„În fapt, s-a reţinut că inculpaţii Benga Gheorghe Sandu şi Giuran Nicolae şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu şi au avizat în fals situaţii de lucrări, respectiv facturi fiscale, cu ocazia efectuării lucrărilor de modernizare a drumului Ploştina-Ştiucani. Cu privire la inculpatul Fluerătoru Cristea, din probele administrate, s-a stabilit că a întocmit în fals atât procesul-verbal de recepţie lucrări ascunse, precum şi situaţii de lucrări ce reprezentau lucrări neefectuate în realitate, înlesnind şi ajutând cu intenţie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată de către inculpaţii mai sus menţionaţi.

S-a mai reţinut că inculpatul Creţan Vasile, persoană cu atribuţii de conducere, şi-a încălcat cu ştiinţă sarcinile de serviciu, dispunând recepţionarea unor lucrări ce fuseseră demarate cu încălcarea legii, având ca urmare recepţionarea unor lucrări care în realitate nu au fost executate şi cunoscând acest lucru. De asemenea, inculpatul Pătru Florentin, în calitate de şef birou investiţii, şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu şi a semnat cele două procese-verbale de recepţie a lucrărilor, în condiţiile în care avea cunoştinţă că lucrările de infrastructură nu fuseseră executate”, menţionează Parchetul în comunicatul de presă în care se precizează şi că prejudiciul adus unităţii de stat, respectiv fostei SNL Oltenia, este de aproape un milion de lei.

Interceptaţi în camera de arest

Deşi drumul care a creat atâtea probleme nu este recepţionat la ŞAPTE ani de la începerea lucrărilor, odată cu deschiderea anchetei, a apărut şi posibilitatea ca suspecţii să fie interceptaţi telefonic. Mai jos veţi regăsi pasaje cu discuţii telefonice purtate între cei în cauză, în rechizitoriul Parchetului regăsindu-se însă şi menţiunea că cei arestaţi deja în acest dosar au fost interceptaţi inclusiv în camera de arest a Poliţiei, acolo unde era evident că îşi vor da drumul la gură.

«La solicitarea Parchetului, Judecătoria Tg-Jiu a dispus interceptarea şi înregistrarea de imagini, convorbiri şi comunicări în mediu ambiental purtate de către cei trei inculpaţi în camera de arest preventiv, ocazie cu care s-a constatat că aceştia discută despre posibilitatea de a fi judecaţi în libertate, context în care trebuie să caute oameni din zonă care „cunosc” modul în care au fost realizate  lucrările în 2006 şi pot confirma aspectele susţinute de ei. Inculpatul G.N. (n.r. – Giuran) afirmă că expertiza efectuată în cauză este cheia în contextul în care în timpul desfăşurării urmăririi penale inculpaţii au încercat să intervină pe lângă experţi. De asemenea, în momentul în care F.C. (n.r. – Fluerătoru) este plecat la vizită cu soţia, inculpatul B.G.S. (n.r. – Benga) i-a spus inculpatului G.N. că „trebuie  să declarăm tot ce ştim, cu presiunile asupra noastră” şi încearcă să îl convingă pe G.N. împotriva lui F.C. afirmând „el îşi face jocurile, iar noi…”», se arată în rechizitoriu.

Dosar deschis de DNA

Ancheta de acum a fost deschisă pe 31 martie 2009 de către Biroul de la Târgu Jiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ulterior, dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prejudiciul nefiind totuşi de un milion de euro, pentru a fi de competenţa DNA. După trei ani în care nici drumul nu era gata, dar nici cercetările, procurorii au reuşit să finalizeze investigaţiile, timp în care i-au ascultat la greu pe inculpaţi. Telefoanele lor au fost interceptate zi şi noapte şi astfel au ieşit la iveală probe care cu greu ar fi putut fi descoperite.

„G.N.: Ai semnat nişte cantităţi pe care nu le-ai văzut şi nici nu le-ai măsurat.

DOMN: Da.

G.N.: Da? Mă, F., eu mă, o să citesc foarte atent contractul să văd tot, tot, tot ce, ce scrie p-acolo. Proiectul şi asta n-am ce să fac cu el că nu, ni’ nu mă pricep bine, da o să mă uit foarte atentă pă contract, da’ zâc nişte chestii acolo că, bă, stai puţin, păi recepţia, recepţia este care este, da, bă nene, cine a minţit? Ăia şi ne-au luat, ne-au luat pe noi în, alături de ei sau cum dracu să facem?

DOMN: Îhî.

G.N.: Hai să vedem mâine cum e, da ştii ce? Hai să căutăm zone cu piatră spartă să le arătăm că totuşi există. Nu o fi cantitatea aia, da există”, spune Nicolae Giuran într-o discuţie telefonică.

Piatra lipsă, înlocuită cu grămezi de interceptări

Dacă la drumul cu probleme piatra e ca şi inexistentă, dar plătită din greu, la dosarul penal trimis spre judecată rechizitoriul e plin de interceptări telefonice. Unele discuţii sunt atât de elocvente că anchetatorilor le-a venit uşor să descopere, în sfârşit, cine şi-a bătut joc de acel drum, prin judeţ mai fiind şi alte drumuri care, la o adică, ar necesita astfel de cercetări, măcar pentru a-i mai speria un pic pe cei care se cred pe propria lor moşie atunci când lucrează cu bani publici.

„G.N.: Că noi, noi trebuie, noi trebuie să, să facem o justificare prin care executantu lucrării a folosit mai mult balastru decât piatră spartă. Aia.

DOMN: Ce să facem, o?

G.N.: Nu ştiu, să demonstrăm că, dom’ne, nu e piatră spartă, nu e piatră spartă, da omu a băgat balastru, a băgat altceva. Ştii? Că nu vezi? Nu găsim piatră spartă deloc, aia-i problema. Deşi, deşi ar trebui să fie sută la sută, sută la sută trebuie să fie piatră spartă că a cărat, că dacă nu căra ziceam că, bă, ăsta a cărat dă-l în mă-sa-n …! Da eu oricum astăzi toată seara până pe la 11 o să studiez, o să studiez contractu că în contract, o să-i cer expertului să prezinte fiindcă tot face referire la ____, o să-i spun, dom’ne, vrem să ştim şi noi ăştia care am stat pe lângă drumu ăsta, ce treabă a avut ____ cu drumu ăsta că el tot spune că subcontracta, să văd cine i-a vizat lui contractu de cesiune. Nu exi, în, în, în ăla spune că are dreptu să facă chestia asta numai cu aprobarea beneficiarului. Şi responsabilitatea în condiţiile în care cesionează este tot a executantului, nu este a lu’, a lu’ ____, treaba lui ce a, ce-a făcut cu ____, ştii.

DOMN: Da, mă, da găsii procesu ăla verbal, a băgat nenorocitu ăsta de B. situaţie de, de lucrări, proces verbal, şi-a băgat toate cantităţile şi are şi piatra spartă.

G.N.: Bă, aia-s adevărate.

DOMN: E semnat de noi, bă.

G.N.: Păi şi ce vrei să facem acuma, bă? Acuma trebuie să, să te gândeşti, dom’ne, n-am văzut-o, dom’ne, noi am avut, am fost de bună, de bună credinţă că vezi că eu mă uitai puţin pe contract, undeva spune clar, responsabilitatea declaraţiei materialelor introduse este a executantului. Dom’ne, noi am recepţionat-o, da ne-a adus proba promptă, mi-a spus că s-a compactat, că s-a aranjat, noi am, am văzut că se lucrează la drum, am urmărit, au venit maşini de piatră, piatră spartă, n-am stat toată ziua pă, pă drumu ăla? Ştii? N-ai ce să faci, trebuie căutate soluţii să te aperi de acum încolo.

DOMN: Auzi? Procesu ăla verbal are 4-5 pagini.

G.N.: Aşa.

DOMN: Ultima pagină e cu semnătura noastră.

G.N.: Aşa.

DOMN: Acuma nu e frumos, da eu cred c-aşa a fost. Eu unu nu ştiu când am semnat de piatră spartă. Tu ştii?

G.N.: Mă, eu ce-am, recepţia care am făcut-o noi şi-am fost acolo a fost pă, pă covorul asfaltic. Deci covorul asfaltic l-am măsurat, l-am fol, aşa, tot, vorba lu’ S., dom’le, asta am măsurat, restul, ce ....... a trecut el după aceea, nu mai ştiu. Nu ştiu”, mai spune Giuran în convorbirea telefonică interceptată de anchetatori.

Lipsa pietrei, recunoscută de Benga

Într-una din discuţiile telefonice, unul dintre inculpaţi, Sandu Gheorghe Benga recunoaşte că pe drumul cu probleme nu era nici gram de pietre, deşi cantităţile băgate la plată erau uriaşe, iar drumul ar fi trebuit să arate impecabil.

„B.G.S.: Al dracu dacă nu făcurăm carote şi nu găsârăm al dracu piatră spartă. Asta e. Suntem toţi, că mă lo pe mine că eu am răspuns, n-am răspuns, dom’le, de drum! Care-i problema? N-am fost numit diriginte de şantier, da’ am fost în comisie membru, atât. Acu’ să vedem ce dracu o ieşi. Nu ştiu. Toţi sânt pământ, fusărăm toţi 5, acolo, zâsărăm, să strânsasă ăsta, S. Păi stai, dom’le, da’ M. pe urmă, zice păi da şi el a semnat procesele verbale, de ce nu l-aţi citat şi pe el? Am omis. Suntem 6. Păi da? Prea… În fine, om vedea noi, dă după P., după, veni B. ăla ca nebunu, ăla, ăla-ntărâtă tot. Să inervă N.G., să inervă P., crezui că să ia la bătaie. Pe F. nu-l mai chemară. Îţi pusă, pusăi telefonu la-ncărcat şi te sun de pe acesta”, spune Benga.

„Dobitocul” de primar B. (adică Bucurescu!!!)

Interceptările telefonice nu aveau cum să-l ocolească pe primarul din Slivileşti, Sorin Bucurescu, pe care inculpaţii nu-l aveau deloc la suflet. Edilul, cu toate nebuniile lui, a cerut de mai mult timp să fie găsiţi cei vinovaţi de situaţia jalnică a drumului, iar cei care ar fi trebuit să modernizeze şoseaua acum 7 ani erau vădit încurcaţi de ieşirile publice ale lui „B.”.

G.N.: Bă, cred c-ai putea să vii că nu-i ăsta acia, nu veni dobitocu ăla de primar, numai că ştii ceva? Trimisă după un de-ăsta, un buldoexcavator din ăla să sape să vadă stratu de piatră spartă, auzi. Nesimţiţii ăştia, bă!

F.C.: Păi şi ce, N., sunt zonele ălea că doar se vede unde sânt.

G.N.: Nu le mai ştiu nici ăştia. Mă, da’ fii atent, tu ai, tu ai proiectu-n care se, se precizează tonaju maxim pă, pă drumu ăsta?

F.C.: Da, mă, da”, se arată într-o transcriere a discuţiei dintre Giuran şi Fluerătoru.

Primarul Bucurescu a fost găsit vinovat şi pentru un articol apărut în Pandurul, chiar în zilele în care experţii căutau piatra sub asfalt.

GIURAN NICOLAE: Da, F.

DOMN: Apărurăm în “Panduru”.

G.N.: Ee.

DOMN: Citişi?

G.N.: Nu, da-mi spusă, îmi spusă A.

DOMN: Îhî.

G.N.: Păi ce, era de aşteptat cu nesimţitu ăla.

DOMN: Da, ăla a trimis imediat la presă.

G.N.: Derbedeu ăla, da. Vezi să faci, să, că vreau să ne uităm neapărat p-ăla, F.