La revedere, doamna dirigintă!

Ziua de ieri ne-a lăsat mai săraci și mai triști. O lovitură grea a zdruncinat din temelii lumea culturală și învățământul gorjean. Doamna profesor doctor Elena Roată sau Lili Roată, așa cum îi spuneau apropiații, a plecat în lumea celor drepți și odată cu dumneaei a pierit și o parte din „sufletul” Colegiului Național ”Tudor Vladimirescu”, acolo unde doamna Roată a modelat generații întregi de elevi. A predat limba și literatura română cu pasiune, și-a urmat destinul filologic și a crezut în oameni. Și-a păstrat mereu speranța și a format caractere. A trăit prin  elevii săi: „Generațiile trec, dar eu nu mă simt părăsită de copiii minunați. Ei mă determină să merg mai departe”.

E greu să vorbesc despre doamna profesoară la trecut. Cuvintele dânsei răsună in inimile tuturor celor care au cunoscut-o și apreciat-o: „Umaniștii nu pier. Ei se ivesc în Lume pentru a ne aduce Bucurie și pentru a mântui Lumea!”. Și cât adevăr în aceste propoziții. Umaniștii adevărați, precum doamna Lili Roată, continuă să dăinuie și dincolo de moarte.

S-a născut într-o familie în care spiritul oltenesc și cel moldovenesc s-au unit. Deși părinții au încercat să o îndrepte spre o carieră în medicină, Elena Săvulescu (numele doamnei profesoare de dinainte de căsătorie) s-a încăpățânat să își urmeze visul: să studieze filologie. S-a pregătit intens și a fost admisă la Universitatea din Iași, acolo unde își petrecea zile întregi în biblioteci și săli de lectură. Și-a dorit sa fie profesor. S-a întors la Târgu-Jiu, luptând pentru un post la Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”. În anul 1990, dumneai a câștigat postul prin concurs, iar catedra Colegiului Tudor a dobândit un dascăl de excepție.

A iubit viața, și-a iubit elevii, a iubit Colegiul Tudor. Petrecea nopți citind. Nu părea niciodată ostenită. Orele de limba română se transformau în ateliere de cunoaștere. Își îndemna elevii să caute, să pună întrebării, să creadă. De cele mai multe ori și-a lăsat viața personală pentru „copiii” de la școală.

Pe lângă devotamentul față de profesie, doamna Roată s-a dedicat evenimentelor culturale. „Romanță pentru Târgu-Jiu”, „Noaptea muzeelor”, ”Cartea, gata să te iubească”, „Noaptea albă a Tudorului” sunt doar câteva din proiectele inițiate de doamna profesoara. De asemenea, dumneaei a adus personalități de renume în orașul lui Brâncuși: prozatoarea Ileana Vulpescu, academicianul Solomon Marcus, poeta Nora Iuga, criticul literar Dan C. Mihăilescu. Anul acesta, pe data de 4 iunie, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, doamna profesoară și-a lansat volumul ”Lirica lui Lucian Blaga sau despre mersul gândirii producătoare”. Acesta reprezintă teza dumeaei de doctorat, coordonată de domnul profesor Eugen Negrici.

Olimpici care au evoluat sub aripa doamnei, colegi de catedră, prieteni și cunoscuți o vor purta de acum doar în suflet și gând.

Pasiunea pentru cuvânt mi-am dobândit-o sub atenta supraveghere a doamnei Roată. Mi-a îndrumat pașii, m-a învățat să cred în capacitățile mele și mi-a demonstrat ca nu există limite în procesul creației. Barierele sunt doar pentru cei care vor să se autolimiteze. Astăzi, doamna dirigintă Elena Roată mi-a dat o ultimă temă pentru acasă, cea mai dificilă dintre toate: să scriu despre dumneaei la timpul trecut. Dincolo de relația elev-profesor, am dezvoltat o afecțiune reciprocă. Ne-au unit iubirea pentru frumos și lectură. Ultimele cuvinte pe care mi le-a transmis au fost „Suntem împreună, Alexandra. Mereu!”. Doamna dirigintă și-a respectat cu sfințenie promisiunile, iar acesta nu va fi excepția. Creația unește oameni dincolo de normele fizice.

       A luptat pentru corectitudine și pentru viitoarele generații. A sperat alături de noi toți și a crezut în schimbare. Ne-am fi dorit să nu se grăbească, să mai rămână puțin, dar destinul a condus-o într-o altă misiune. Ceea ce trebuie să știm cu toții este că doamna profesoară  nu a uitat niciodată pe nimeni și că va continua să ne îndrume prin gânduri si suflete.

       „Vă îmbrățișez cu drag”, ne spunea de fiecare dată când o întâlneam. Acum ne-a mai rămas o „ultimă îmbrățișare”, joi, 1 septembrie, la ora 12:00, la Cimitirul Municipal Târgu-Jiu.

Destinul omului Elena Roată pe Pământ se încheie la fix 32 de ani de când aceasta a pășit pentru prima oară pe scările Colegiului Național Tudor Vladimirescu, în calitate de profesor. (1 septembrie 1990).

       La revedere, doamna dirigintă! Veți continua să modelați generațiile tinere, de oriunde v-ați afla.

Vizualizări: 6,967

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: