Reunificarea dintre România și Moldova este acum la un click distanță. Reunificare digitală și apoi juridică. Spațiul comun digital este o inițiativă a celor două țări, România și Moldova, creată cu scopul de a produce aceleași servicii publice pentru cetățeni. Am vorbit cu Iurie Țurcanu, liderul digitalizării din Republica Moldova, fost vicepremier responsabil cu digitalizarea în Moldova, despre noi și despre ei. Despre noi împreună. Acesta a vizitat județul Gorj, fiind impresionat de meleagurile și tradițiile noastre. Care sunt ca ale lor.

De la Iurie Țurcanu am aflat cum este românul modern digitalizat, care sunt pașii făcuți de cele două țări pentru crearea spațiului comun digital, ce înseamnă reunificarea digitală, ce ar vrea să găsim despre el pe Google și în cât timp am putea avea servicii digitale moderne. Împreună cu Moldova. 

Reporter: Mulțumesc pentru această discuție pe care o avem pentru că sunteți într-o vizită în Gorj. Știu că ați văzut câteva dintre cele mai importante obiective. Ce v-a plăcut cel mai mult?

Iurie Țurcanu: În primul rând mi-a plăcut că am fost între prieteni în tot acest timp și am vizitat foarte multe locuri. Unele din ele sunt de o căldură sufletească deosebită. A fost o binecuvântare pentru că am fost între prieteni, m-am întâlnit cu multă lume bună, am vizitat locuri foarte frumoase, sunt fascinat de natură, de prospețimea aerului de aici, de curățenia apei. Toate la un loc dau o altă culoare la ceea ce se întâmplă la sat în genere. Și cumva am simțit așa, o netezire pe suflet. 
M-am întâlnit cu multă lume, fiindcă unul din scopurile mele la o vizită de lucru aici (n.r. - România) a fost să particip la două conferințe consecutiv, ambele dedicate unor priorități în tehnologie, dar ulterior, ca derivate din asta, am avut câteva întâlniri cu oameni care împărtășesc aceleași viziuni, aceleași priorități. 

 
Prioritatea supremă pe care încercăm să o transmitem și celorlalți este de a ne putea reunifica, dacă putem spune în felul ăsta, de a ne putea reunifica digital, iar ulterior și juridic. Cred că va fi un proces etapizat, prin care la prima etapă avem și partea spirituală, pentru că vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură și tot ce am văzut aici, pe aceste meleaguri, încă o dată demonstrează că suntem aceiași. Am văzut cum se țes covoarele într-un atelier de tradiții și mi-am adus aminte că și la mine în sat se țeseau covoarele, în Republica Moldova, și instrumentele tot la fel le numeam. 

Deci scopul nostru este să ne regăsim într-un viitor predictibil și tare mult doresc să le oferim acest dar copiilor noștri, să reintegrăm țara. Și chiar dacă par lucruri rupte din contextul actual, dar vedeți, evenimentele care se întâmplă acum tot mai mult și mai mult ne indică faptul că trebuie să fim mai puternici și să fim alături, să fim mai uniți, fiindcă ce se întâmplă acum, nu doar la hotarele noastre, sunt niște provocări globale care pot fi rezolvate dacă suntem împreună. Încercăm să arătăm pas cu pas și nu doar să arătăm, ci să implementăm ceea ce putem, cu puterile noastre, individual sau în comunități, că doar prin uniune putem să rămânem parte a lumii libere.   

Reporter: Este dorința cetățenilor. Dar este și voința celor care conduc? Credeți că războiul de la graniță este un moment mai bun în susținerea reunificării? 

Iurie Țurcanu: Eu cred că războiul, pandemia, criza energetică, ele toate vorbesc despre, dacă vorbim statuat despre Republica Moldova, despre vulnerabilități; toate aceste lucruri nu duc la altceva decât la întărirea unui status quo impregnat pe parcursul mai multor decenii în  mințile moldovenilor. Eu cred că acum lucrurile se schimbă, lumea a văzut clar cine sunt cei care și astăzi își țin armata străină pe teritoriul nostru, cine sunt cei care declară una, dar de fapt fac completamente alta. 

La fel și în pandemie, fiindcă atunci când a trebuit să obținem vaccinul, România a fost alături și lumea simte tot acest ajutor și suport. 

Dar vă spun că noi ne-am dori mai mult. Noi ne-am dori să avem niște relații culturale mult mai strânse, niște relații economice foarte strânse. În domeniul meu de expertiză (n.r. - tehnologie, digitalizare) ne-am dori să avem de fapt niște procese administrative îmbinate, cu o suprapunere foarte mare, ce țin de administrația publică. Avem mai mult de un milion de cetățeni în comun, trebuie să putem să le oferim și soluții digitale, să le oferim și comunitate de interacțiune cu statul. Toate aceste lucruri puse împreună, picătură cu picătură, înclină balanța către marea decizie pe care urmează să o ia țara noastră într-un anumit timp.  

”Procesul de digitalizare va fi un catalizator către procesul de reunificare a țării”

Reporter: Este posibil ca ceva ce se așteaptă de mulți ani să se înfăptuiască ori să fie mai aproape de un rezultat pozitiv, doar pentru că un singur click, apăsat de funcționari din România și Moldova, produce aceleași efecte pentru cetățeni, se poate ca spațiul digital comun să fie poarta spre reunificare?

Iurie Țurcanu: Eu cred că procesul de digitalizare va fi un catalizator către procesul de reunificare a țării, fiindcă vom avea aceleași abordări, aceleași tratamente atunci când vorbim de serviciile publice, fără să existe diferență în prioritizare. Asta și aici, și în Republica Moldova, este necesar. Dacă le facem împreună, și asta de fapt era și teza de bază, axa de lucru pentru spațiul digital comun dintre România în Republica Moldova. Ca să ne creăm  împreună o agendă de lucru de digitalizare, să muncim împreună la ea și valorile digitale care se exprimă prin servicii digitale, prin procese administrative, eficiente, digitalizate, cu toate derivatele, să fie valorificate pe ambele maluri ale Prutului la fel de bine. Acesta este modelul propus, ca să facem un mix din echipele noastre de digitalizare din România și din Republica Moldova, aceeași agendă de lucru este în fața tuturor membrilor acestei echipe și muncim pas cu pas. În funcție de sisteme vom avea și o aderare la standarde europene, fiindcă asta trebuie să respectăm, indiferent că România este țară membră a Uniunii Europene, iar Republica Moldova nu este. Nu aș vrea să considere Uniunea Europeană, în contextul dialogului nostru, că facem asta din cauza că avem această situație de conjunctură, nu. Oamenii simt lucrurile acestea din interior, sunt pătrunși lăuntric de spiritul românesc, de valorile democrației europene.  

Reporter: Dar cât de comun este acum acest spațiu digital între România și Moldova? Știu că au fost făcuți niște pași, dar care stadiul proiectului? 

Iurie Țurcanu: Am semnat acordul de colaborare, iar acest acord de colaborare care formează spațiul digital comun este suficient de detaliat ca el să devină un act juridic funcțional, care să acopere acele aspecte ale implementării serviciilor digitale pe ambele maluri ale Prutului. Am pregătit aceste echipe, s-a instituit o comisie mixtă din care fac parte reprezentanți din Guvern, din autoritățile din România și din Republica Moldova. 

 
Noi, în Republica Moldova, am format o echipă care nu a fost afectată de sistemul administrativ, o echipă pe care am adus-o din sectorul privat, deci cu alt stil de gândire. Cel de-al doilea factor care trebuie să fie prezent este voința politică, pentru că voința politică este nu doar faptul că spui că îmi doresc asta. Dacă-ți dorești asta înseamnă că sunt o serie de decizii pe care trebuie să iei, iar unele nu sunt ușoare deloc. Apoi atragerea de talente. Eu știam că la Microsoft, de exemplu, una dintre primele trei limbi vorbite acolo e limba română, la NASA la fel, adică sunt ingineri foarte bine pregătiți. Iar al treilea lucru este ca să fie o viziune închegată la care această echipă să fie ancorată, adică să se lucreze fără niciun fel de neclarități sau lipsă de vizibilitate. Ca să exemplific, în Republica Moldova noi ne-am propus așa: noi dorim ca serviciile publice, toate serviciile publice să fie digitalizate, accesibile online, să nu aibă frontiere. Și vorbim de  servicii pe deplin digitale și accesibile. Nu digitalizăm segmentul ăsta de plăți, dar nu de depunere la solicitare. Dacă solicit totuși pe hârtie, de exemplu peste hotare, fiindcă acolo ar trebui să fie niște documente care să le poată prezenta autorităților din țara gazdă, să fie adusă la ușă acasă. 

Toate aceste servicii au format o platformă digitală și iată, ca parte a implementării spațiului digital comun, am aprobat hotărâri de Guvern prin care am transmis cu titlu gratuit toate aceste soluții digitale în România, pentru a le putea scala.

Noi ne-am dori foarte mult ca prin scalarea acestor produse, acestor servicii, să ajungem la o etapă când împreună ne-am putea extinde mai departe, pentru că în digitalizare nu există o stație-terminus, vedeți cum apar noi tehnologii, dar de acum încolo să lucrăm împreună, să ne îmbunătățim împreună și să le folosim pentru întreaga țară extinsă. Mare. Comisia era formată din conducătorii autorităților, instituțiilor noastre din subordine care trebuiau și trebuie să coopereze împreună. S-a întâmplat așa că și în România, și în Republica Moldova au fost făcute niște schimbări instituționale, însă comisia este funcțională.  

Servicii digitale complete, în 12 luni

  

Reporter: Cum au reacționat cetățenii din Moldova? Și cum ați rezolvat voi problemele de redimensionare a locurilor de muncă după ce au fost implementate diverse aplicații? 

Iurie Țurcanu: Atunci când aduci oamenilor un nou model de interacțiune mult mai ușor, ei răspund pozitiv. Avem câteva servicii unde adopția este încă slăbuță, fiindcă sunt niște servicii mai specifice, poate presupun anumiți pași, mai greu de înțeles. Dar multe servicii au adopții de peste 90%, unele chiar sunt 100%. Cu aceste servicii este o altă gândire deja, fiindcă sunt unele servicii cu adopție 100% și noi mergem la următoare etapă, care înseamnă servicii proactive, servicii pe care nu le solicităm în mod explicit, dar să le obținem. De exemplu, s-a născut un copil într-o familie, știm că va veni mămica după indemnizația unică la naștere sau va veni după indemnizație de creștere a copilului etc., de ce să ținem o logistică întreagă când știm precis va fi acea tranzacție. Dacă nu astăzi, mâine, dacă nu mâine, atunci în câteva săptămâni, luni, sigur va veni, atunci activăm acest serviciu pentru că toate informațiile necesare pentru a presta acest serviciu există. 

Pentru cei care nu pot utiliza telefonul sau calculatorul noi am implementat un model pe care nu l-am văzut în România aplicat, deocamdată, dar vom lucra cu colegii din Guvern ca să putem să-l implementăm. Un model prin care serviciile statului pot fi prestate în localități, în comunități locale. Cum ar fi la primărie. Ce înseamnă asta? La primărie există un angajat care de fapt nu-i altceva decât un utilizator mai avansat de calculator și care are misiunea să ajute oamenii. Astăzi îi arată cum să obțină un document, la fel data viitoare, dar în timp va înțelege. Și în același timp nu divizezi societatea. Fiindcă acești ofițeri din primării care vor ajuta oamenii nu folosesc decât aceleași instrumente pe care le-ar folosi cei care cunosc cum să consume aceste servicii. Am rezolva, să zicem, această dezbinare cumva digitală între generații sau între diferite grupuri sociale. 

Reporter: De cât timp credeți că ar fi nevoie să ajungem la niște sisteme funcționale între cele două țări? 

Iurie Țurcanu: Eu cred că vorbim de 12-18 luni. Un sistem- două, trei pot să apară în 3-6 luni, iar ca să putem să considerăm un proces deja auto-sustenabil, ar fi undeva la 12-18 luni.

Cum arată o societate digitalizată ideală

Reporter: Cum ați răspuns problemelor generate de reducerea locurilor de muncă de la stat. În România ar fi această problemă. 

Iurie Țurcanu: Noi încercăm să tratăm printr-o abordare mai sistemică, pe care o numim management al schimbării, fiindcă până la urmă o schimbare, o tranziție de la situația actuală la situația pe care ne-o dorim cu digitalizarea, nu e una foarte lină. În Republica Moldova, în administrația publică, avem o anemie de cadre foarte pronunțată. Și atunci oamenii care se eliberează de la anumite segmente se recalifică, trec în alte activități similare. Trebuie să înțelegem că statul sau administrația publică nu este cel mai important generator de locuri de muncă, noi plătim administrația publică de banii noștri, banii contribuabililor nu pentru ca să generăm mai multe locuri de muncă acolo, din contră, acolo ne-am dori să optimizăm. Știu că în România lucrurile stau diferit. Adică nu există o criză de cadre așa de mare în administrația publică. Cred că aici va trebui să fie făcut un program clar de tranziție. Acest change management mai bine gândit. Dar, încă o dată, administrația publică nu este locul cel mai strategic pentru a crea locuri de muncă. Exact invers. 

Reporter: Din punctul dvs. de vedere, cum arată o societate digitalizată ideală?

Iurie Țurcanu: Foarte bună, dar și provocatoare întrebare. Românul modern digitalizat înseamnă omul care este descătușat de lanțul unei birocrații, oriunde te-ai afla, oricând ai statul la un click distanță, ai scos telefonul și ți-ai făcut tranzacțiile. Ai semnătura sau identitate digitală ca să poți efectua tranzacții sigure de la distanță. Ai un cont pe care ți-l oferă statul ca să ai posibilitate să-ți faci plățile sau să primești plăți și persoana să aibă posibilitatea de a putea interacționa cu statul, de exemplu, printr-un email pe care statul îl oferă. Atunci știu că îi oficial, nu mai contest că e autentic acest mesaj sau dacă trimit o citație știu că ea va ajunge. Cetățeanul digitalizat e cetățean liber, că poate fi oriunde și să-și îndeplinească funcțiile sale cum  dorește, nu cum statul le impune. Va fi un cunoscător, fiindcă toate informațiile relevante îl vor însoți.  

Cine este Iurie Țurcanu?

Reporter: Ați venit în administrația publică din sectorul privat. Cum s-a simțit această schimbare?

Iurie Țurcanu: Am avut, n-aș spune chiar dezamăgire, dar am avut poate unele sclipiri de disperare atunci când am văzut cât de complicat e sistemul administrativ. Am avut un șoc cultural atunci când am venit din sectorul privat în sectorul public unde logica obișnuită, logica clară de interacțiune între oameni nu funcționează. A trebuit să învăț ceva diplomație ca să creăm aceste reforme, să devină sustenabile, să nu devină niște șocuri pe care ulterior să nu le putem stăpâni. 

Reporter: Știu că a fost realizat un top și al celor mai influenți oameni din zona aceasta digitală, tehnologie și dvs sunteți prezent. Însă ce ați vrea să se găsească despre Iurie Țurcanu, la o căutare pe Google? 

Iurie Țurcanu: Eu tare mult mi-aș dori să implementăm proiectul nostru de suflet, cel cu spațiul digital comun și vreau să fiu asociat cu această realizare. Eu cred că sunt mulți din cei care ne vor urma, sunt mulți care vor să pună umărul. Cred că cea mai mare realizare, culmea pe care aș putea să o ating este să avem o țară reunificată prin digitalizare. Dacă lucrul ăsta se va întâmpla, cred că misiunea lui Iurie Țurcanu pe acest pământ este îndeplinită. Acest proiect nu este doar despre tehnologie și digitalizare. E un proiect strategic, cu proiect de suflet. În România nu s-a lucrat  deloc împotriva Republicii Moldova, dar în Moldova, cu părere de rău și astăzi se lucrează împotriva României, propaganda rusească este foarte intensă, puternică. 

Am mai tăiat din sursele de dezinformare și lucrul acesta a dat rezultate. Chiar priveam două sondaje realizate la o distanță de o lună de zile, care arată că numărul celor care susțin integrarea europeană a crescut cu aproape 7%, iar numărul celor care susțin aderarea Republicii Moldova la NATO a crescut cu 5% în 3-4 săptămâni. Deci eu cred că acolo va fi bătălia cea mare de dus, ca să putem să realizăm ce ne propunem. România este pregătită. Știu că în Guvernul României, în coaliție se discută despre schimbarea Guvernului, ca o înțelegere agreată. Sperăm să fie o continuitate la procesele inițiate. Cei care sunt acum la cârna digitalizării sunt determinați să lucrăm împreună și să facem lucruri. 

Reporter: Ce ați auzit acasă, în copilărie, despre România, de la părinți ori bunici, despre Basarabia, despre toată povestea noastră comună? 

Iurie Țurcanu: E una ce am auzit și citit la școală, alta acasă. Când am făcut eu școala se insista că România e o țară în afară, adică o țară departe de cultura noastră. Că suntem diferiți. O istorie auzeam din cărți și alta era cea pe care ne-o spuneau bunicii și îmi spuneau mai ales despre perioadele dificile de până la război. Am găsit în pod la bunicul meu o lădiță cu materiale și de acolo am învățat românește. Le am și astăzi. Dar atunci, în 1990 am participat la toate evenimentele, atunci când eram student și am venit la Chișinău. Era un sentiment de eliberare,  conștiință națională și eram copleșiți  de graiul românesc, de cultura românească, de unificare. Și atunci o vedeam foarte aproape, dar iată că a mai trecut mult.... Sper să nu treacă mult și să fim o țară mai mare și mai puternică.