Lovitură grea pentru crescătorii de animale din zonele de sub munte! S-a deschis sesiunea de proiecte cu finanţare europeană, însă gorjenii nu pot accesa fonduri din cauză că zonele cu tradiţie în zootehnie au fost clasificate ca având potenţial scăzut pentru creşterea animalelor. În aceste condiţii punctajele vor fi „zero”, fiind afectaţi în special fermierii din Novaci, Crasna, Polovragi, Tismana şi Baia de Fier. Primarii sunt revoltaţi şi spun că vor cere socoteală instituţiilor care au făcut clasificarea localităţilor. Gorjul nu are nicio zonă declarată cu potenţial ridicat nici pentru zootehnie, nici pentru agricultură.

Au aşteptat aproape doi ani pentru a-şi depune proiectele pe fonduri europene, însă vestea deschiderii sesiunii de proiecte a fost umbrită de noile condiţii. Cel mai mult sunt afectaţi potenţialii beneficiari ai Măsurii 6.1 „Sprijin pentru tinerii fermieri”. Potrivit noilor reglementări legislative, fermierii din zonele cu potenţial ridicat obţin 25 de puncte, din cele cu potenţial mijlociu - 20 de puncte, iar cele din cele cu potenţial scăzut - 0 puncte. Chiar dacă în Gorj avem zone cunoscute în întreaga ţară pentru „brânza de Novaci” sau „căpşunele de Polovragi”, fermierii din zonele respective vor obţine zero puncte întrucât zonele respective au fost clasificate ca având un potenţial scăzut pentru zootehnie şi agricultură. Asta în condiţiile în care localităţile Ţicleni, Târgu Cărbuneşti, Stoina sau Turceni au fost clasificate ca având potenţial mijlociu pentru creşterea animalelor sau legumicultură.

Potrivit clasificării zonelor, localităţile Novaci, Crasna, Polovragi, Tismana şi Baia de Fier nu au potenţial nici pentru creşterea animalelor. În anii trecuţi beneficiarii proiectelor pe fonduri europene care proveneau din aceste zone obţineau punctaje foarte mari întrucât zonele respective erau defavorizate.

Primar: Vom duce oile la Stoina printre sonde

Primarii din zonele cu tradiţie în oierit sunt revoltaţi şi nu înţeleg după ce criterii s-a făcut clasificarea. „Este clar că s-a făcut o greşeală! La Tismana în anul 2014 au fost declarate 16.000 de oi şi nu are cum să fim clasificaţi ca o zonă cu potenţial scăzut în creşterea ovinelor. E adevărat că înainte de Revoluţie aveam în jur de 20.000 de oi, dar acum efectivele sunt în creştere datorită subvenţionării. În condiţiile în care măsurile luate la nivel central merg în contrasens cu ceea ce ne dorim noi este o problemă foarte gravă. Dacă îi dezavantajăm pe oameni în competiţie cu ceilalţi nu vom putea ajunge la ceea ce a fost înainte de Revoluţie. Noi facem eforturi să mărim efectivele, îi sprijinim pe oameni în concesionarea păşunilor alpine, iar acum apar tot felul de absurdităţi în accesarea fondurilor europene. Unde găsim condiţii pentru creşterea oilor mai bune ca la Tismana? Dacă la noi nu sunt condiţii, luăm turmele şi le ducem la Stoina, printre sonde”, s-a revoltat Marian Slivilescu, primarul de la Tismana.

Şi autorităţile locale de la Novaci sunt de aceeaşi părere. „Creşterea oilor este ocupaţia de bază a zonei noastre din moşi-strămoşi, este o aberaţie să se spună acum că este o zonă cu potenţial scăzut. Trebuie rezolvată problema pentru că oamenii aşteaptă de mult timp să se deschidă sesiunile de proiecte pe fonduri europene, iar acum li se taie orice speranţă. Nu ştiu de unde s-au luat datele statistice, pentru că pe noi nu ne-a întrebat nimeni. Cei care au spus că suntem o zonă cu potenţial scăzut pentru creşterea oilor să vină la Novaci să vadă dacă e aşa sau nu”, a declarat Ion Manta, viceprimarul de la Novaci.

Polovragi: Cred că s-au încurcat zonele

Primarii din zonele cu tradiţie în zootehnie cer să se facă o evaluare corectă. „La Baia de Fier, majoritatea oamenilor are animale. Sunt persoane care au 20-30 de vaci şi sute de oi. Nu ştiu ce criterii s-au luat în clacul atunci când s-a făcut clasificarea respectivă. Este culmea ca oamenii să nu poată accesa fonduri pentru că suntem o zonă cu potenţial scăzut pentru zootehnie. E o aberaţie aşa ceva, suntem o zonă cu tradiţie în oierit, iar oamenii aşteptau cu interes să înceapă perioadă de depunere a dosarelor. Ei şi aşa cresc animale, dar trebuie să fie sprijiniţi”, a declarat Dumitru Turbăceanu, primarul de la Baia de Fier.

La rândul său, edilul de la Polovragi spune că va cere socoteală instituţiilor cu profil agricol. „De când e comuna Polovragi pe harta ţării creşterea ovinelor şi cultivarea căpşunilor sunt ocupaţiile de bază are localnicilor. Căpuşunile de Polovragi se vând pe pieţele din Bucureşti, iar acum vii şi spui că Polovragi este o zonă cu potenţial scăzut. Noi suntem o zonă cu potenţial ridicat, dar puteau să ne treacă măcar cu potenţial mijlociu, ca să luăm şi noi 20 de puncte. Eu, unul, cred că s-au încurcat zonele, altfel nu se explică greşeli atât de mari. Cum poţi să spui că Turceni este o zonă cu potenţial mijlociu, iar Tismana o zonă cu potenţial scăzut. Nu ştiu pe ce criterii s-a făcut clasificarea, ar fi trebuit făcută o investigaţie foarte serioasă. Voi lua legătura şi cu directorii instituţiilor agricole pentru că problema trebuie rezolvată foarte repede, întrucât timpul trece în defavoarea oamenilor”, a precizat Ştefan Făsuescu, primarul de la Polovragi.

Se vor cere lămuriri la Bucureşti

Reprezentanţii Direcţiei Agricole Gorj recunosc că s-a făcut o greşeală, însă spun că nu au nici o legătură cu această clasificare a zonelor. „Direcţia Agricolă nu are nici un amestec, nu ne-a cerut nimeni părerea când s-a făcut această clasificare. Noi am dat oamenilor adeverinţe în anii trecuţi că sunt zone cu potenţial pentru creşterea animalelor, de exemplu Polovragi. Nu ai cum să dai un aviz nefavorabil la Crasna sau Novaci, când oamenii de acolo cresc oi de când se ştiu”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei Agricole Gorj.

Nici consultanţii de la Camera Agricolă, cei care fac proiecte, nu înţeleg cum s-au clasificat zonele din judeţul Gorj. „Noi suntem consultanţi, dar am luat legătura cu colegii de la celelalte instituţii agricole şi am înţeles că această clasificare a venit de la nivel central. Sperăm să se rezolve această situaţie, vom lua legătura şi cu ministerul. Nu e normal ca oamenii din zonele cu tradiţie în creşterea animalelor să nu poată depune proiecte pe fonduri europene”, a declarat Alin Petrică, directorul Camerei Agricole Gorj.