Activiştii de mediu de la organizaţia Bankwatch au ţinut să tragă un semnal de alarmă cu privire la fondurile pe care Complexul Energetic Oltenia ar putea să le primească pentru exproprierea unor terenuri necesare extinderii depozitului de cenuşă al Termocentralei Craiova. E vorba de câteva milioane de lei, bani care ar urma să fie folosiţi pentru mărirea capacităţii depozitului care, în vară, în timpul unei furtuni, a poluat oraşul Craiova cu un nor de praf despre care s-a vorbit în toată ţara.

Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern pentru a acorda 2.775.721,75 lei Complexului Energetic Oltenia, pentru a expropria terenurile pe care este plănuită extinderea depozitului de cenuşă de la Termocentrala Craiova. „Prin decizia Consiliului Europei 2010/787, ajutorul de stat pentru industria cărbunelui este legal doar pentru lucrările de închidere şi conservare. Nota de fundamentare menţionează opusul: scopul hotărârii de guvern este  «continuarea activităţii în vederea producerii de energie în termocentrală»”, se arată într-un comunicat de presă al Bankwatch.

Anul acesta, depozitul de cenuşă de la Valea Mânăstirii a poluat Craiova, un nor transportând tot praful deasupra oraşului şi a redus vizibilitatea pe majoritatea străzilor. CE Oltenia a comunicat atunci că fenomenul este cauzat de „modificări climatice la nivel global”, fără a menţiona că acestea sunt produse de gazele cu efect de seră, precum cele emise prin arderea cărbunelui, mai spun ecologiştii.

Pentru supraînălţarea depozitului de zgură şi cenuşă Valea Mănăstirii este necesară ocuparea unei suprafeţe totale de aproximativ 120,80 ha. Termenul de finalizare a investiţiei este de 30 ani, iar achiziţia terenului este prevăzută a dura aprox. 12 luni calendaristice, de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de aprobării amplasamentului şi declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere.

Organizaţia de protecţie a mediului spune că CEO a mai primit pe parcursul acestui an şi alte milioane de lei din fonduri guvernamentale pentru extinderea activităţii. Ecologiştii cred că banii puteau fi investiţi în crearea unor alternative la industria minieră, o industrie pe care ei o consideră şi poluantă şi fără perspectivă în Uniunea Europeană.