Unele din cele mai vechi construcţii existente în zona Gorjului şi doar în partea de sud a ţării, faimoasele cule boiereşti, sunt pe cale de a dispărea complet de pe suprafaţa pământului. Părăsite de proprietari, cel mai adesea autorităţi locale sau judeţene, clădirile respective se degradează de la un an la altul, nemaiavând timp să aştepte materializarea promisiunilor care sunt făcute de mai marii zilei odată la 4 ani. Istoria lor ar putea atrage turiştii dacă reabilitarea ar reuşi dincolo de promisiuni, realitatea din teren fiind una cruntă pentru aceste clădiri unicat.

Câteva zeci de cule mai sunt în ţară în evidenţele oficialilor de la Ministerul Culturii, dar pentru niciuna dintre ele nu se face mai nimic, în Gorj existând opt astfel de construcţii ridicate în urmă cu circa două secole. Patru dintre ele sunt proprietate privată ale unor moştenitori aflaţi cel mai adesea la Bucureşti, neinteresaţi de ceea ce se întâmplă pe meleagurile natale, iar restul sunt în administrarea autorităţilor locale sau judeţene. La Slivileşti cula Cioabă Chintescu a fost ridicată în satul Șiacu pentru a-i apăra pe localnici de invadatorii otomani. Aici există un tunel lung de 2 kilometri care le permitea celor din culă să părăsească construcția și să se refugieze pe un alt deal.
Azi până și primarului Sorin Bucurescu îi este frică să intre în clădire. Pereții sunt crăpați, brânele din lemn sunt mâncate de carii sau putrezite, iar scara cu trepte din lemn e un real pericol pentru cine se încumetă să urce pe ele. Cula a avut parte de toate în existența sa, de la depozit de CAP la începuturile comunismului la muzeu înainte de 1989. După Revoluție toată lumea a abandonat-o, iar acum trei ani a fost predată la Consiliul Județean. Și așa a rămas. Predată. „Cu domnul Călinoiu în calitate de președinte am semnat un protocol de predare primire prin care se angaja Consiliul Județean că se ocupă de refacerea construcției. Am pus noi un acoperiș din tablă înainte să o predăm și așa a rămas. Mi-e teamă că intră copiii din sat în ea și Doamne ferește de ce se poate întâmpla”, spune edilul.
O altă culă părăsită de toată lumea există chiar la Runcurel, satul ce urmează să fie ras de pe suprafața pământului de lucrările miniere din zonă. Proprietarul stă în capitală și nu mai vine pe aici de ani buni. Cula Eftemie Nicolaescu e o ruină completă și nu mai are șanse să fie reabilitată vreodată. „E ca și picată. Oricine o vede își dă seama că e picată. Pe interior nu mai e nimic din ea. E o ruină, ce mai la deal, la vale”, spune unul dintre localnici. În curtea casei care odată stârnea invidia sătenilor acum stau depozitate resturile provenite de la arborii tăiați de exploatarea minieră din zonă. Spațiul oricum era liber și trebuia folosit la ceva…

Promisiuni?
Lipsa banilor e invocată întotdeauna de către autorități, dar, cel puțin în cazul culei de la Șiacu, cei de la Muzeul Județean spun că lucrează la un proiect menit să readucă mândria de altă dată a construcției respective. Dar există doar o intenție în acest sens, până la concretizare mai fiind cale lungă, asta în condițiile în care intemperiile degradează zilnic bătrâna culă. Oficialii Muzeului Județean se gândesc chiar la un proiect de integrare a culelor din Oltenia într-un circuit turistic asemănător celui care a făcut faimoase mănăstirile din Moldova. Dar, evident, totul e la stadiul de vorbe și planuri, banii fiind impedimentul major pe care îl invocă oricine atunci când dorește să explice de ce nu s-a făcut nimic pentru salvarea acestor construcții unice.

Galerie foto