Au trecut doi ani de la adoptarea legii privind înființarea unui muzeu „Brâncuși” la Târgu Jiu și abia a fost stabilit sediul în care va fi amenajat. Este vorba de Casa Gănescu, aflată la kilometrul zero al municipiului, imobil monument istoric, folosit în ultimii ani drept casă de protocol a Consiliului Județean Gorj. O casă a cărei curte este un al doilea muzeu în aer liber lăsat de Brâncuși la Târgu Jiu, mult mai puțin cunoscut decât ansamblul Calea Eroilor.

Casa Barbu Gănescu este situată chiar lângă sediul Palatului Administrativ din Târgu Jiu, fiind un monument istoric inaccesibil publicului. Construită în 1790, poartă numele primului proprietar, slugerul Barbu Gănescu. Atât el, cât și fiii lui au fost oameni apropiați de cultură, aspect surprins și de cunoscutul judecător Ion Duguleanu în volumul „Târgu-Jiu. Case-Oameni-Destine”, publicat în 2010. „În Casa Gănescu, profesorul Constantin Stanciovici Brănișteanu a organizat numeroase spectacole de teatru. Barbu Gănescu a avut doi fii, Barbu și Grigore. Pitarul Barbu B. Gănescu a făcut parte din Divanul Ad-Hoc al Țării Românești în 1857, ca deputat de Târgu Jiu. Fratele său, Grigore Gănescu, a făcut studii de istorie și a fost profesor de istorie la București, după care s-a stabilit în Franța”, a scris Ion Duguleanu în volumul amintit.

Trovanții, pietrele vii

Constantin Brâncuși a locuit în Casa Gănescu în anii 1937-1938, când a lucrat la ansamblul Calea Eroilor. Tot aici şi-a amenajat atelierul unde se consfătuia cu inginerii care lucrau la realizarea operelor sale şi unde studia toate planurile şi schiţele acestora.

Curtea casei Gănescu era una specială, fiind amenajată chiar de Brâncuşi. Din păcate, doar o parte din pietrele cu forme ciudate aduse de Brâncuși mai sunt în zilele noastre. Ion Mocioi, gorjeanul care l-a studiat zeci de ani pe Brâncuși și operele lui, a spus într-un interviu din 2007 povestea pietrelor aduse de Brâncuși la Târgu Jiu. „A mers pe Valea Blahniţei, în comuna Săcelu, dar şi în alte locuri din Gorj şi a căutat pietre cu anumite forme, pe care le-a adus în curtea casei în care locuia. A adus în jur de 30 de asemenea pietre. Acestea reprezintă un gen de sculptură, care se numeşte «objet trouve». Pietrele au forme diferite, de la diverse animale până la fenomene ale naturii. O piatră seamănă cu o broască ţestoasă, alta a fost denumită «Strop de rouă», iar alta «Sămânţă încolţită». Din păcate, o mare parte din aceste piese au dispărut. Unele fost luate de persoane necunoscute, iar altele au fost duse în alte locuri“, a spus Ion Mocioi.

Un interviu dat de Brâncuși în anul 1930 ziarului „Curentul” arată care este posibila sursă de inspirație a artistului atunci când a adus aceste pietre: trovanții de la Brebu! „Dacă nu ați fost niciodată pe la Brebu – duceți-vă acum. Preotul de acolo a colecționat niște pietre interesante”, i-a spus Apriliana Medianu. „Le știu. Am fost. Sunt modelate de apă”, a fost răspunsul lui Brâncuși.

Pietrele modelate de apă din Vâlcea și Gorj, denumite trovanți, sunt considerate pietre vii, fiind formațiuni geologice care cresc în timp. Localnicii de la Brebu au creat tot felul de legende în jurul pietrelor care cresc, a căror vechime este estimată la șase milioane de ani, unii spunând că sunt de origine extraterestră.

Mesele lui Brâncuși

Pe lângă pietrele de râu, Brâncuși a mai adus în curtea Casei Gănescu și pietre de moară, cu ajutorul cărora a făcut patru mese. Cele patru lucrări sunt pe lista monumentelor istorice, dar nu mai sunt întregi în zilele noastre. Tot acolo este o lucrare care seamănă cu Masa Tăcerii, dar este mult mai mică. „În perioada în care se lucra la construirea ansamblului, au fost aduse două pietre, pentru ca Brâncuşi să realizeze Masa Tăcerii. Acestea nu au fost însă pe placul sculptorului. El a luat tăblia superioară de la cele două şi a făcut astfel Masa Tăcerii, iar din picioarele meselor a rezultat o masă mai mică, aceasta fiind păstrată în curtea casei în care a locuit“, a explicat arhitectul gorjean Iulian Cămui într-un interviu.

Despre trovanții și pietrele de moară din curtea Casei Gănescu a vorbit la începutul anului într-un interviu și Sorin Buliga, fost director al Centrului Brâncuși. „Deci piesele constituente ale meselor din pietre de moară se regăsesc aproape în totalitate, cu excepţia unei pietre de moară: nouă pietre de moară (majoritatea in integrum şi câteva sparte, lipsind uneori fragmente mari din ele) şi cinci trovanţi sferoidali ce jucau rolul de picior al meselor. În ceea ce priveşte strict trovanţii (sferoidali împreună cu cei polimorfi), ei sunt actualmente în număr de şaisprezece, dar iniţial în curtea Casei Gănescu erau „circa treizeci de trovanţi”, iar în anul 1970 dr. I. Mocioi numărase «doar douăzeci şi cinci». Aşadar, mai sunt astăzi aproape jumătate din trovanţi. (...) Altfel spus, lipsesc aproximativ jumătate din trovanţii polimorfi şi o piatră de moară“, a spus Sorin Buliga, citat de ziarul „Adevărul”. 

MUZEU

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Consiliul Judeţean Gorj au decis ca sediul Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, înfiinţat în municipiul Târgu Jiu prin Legea nr. 199/2015, să fie găzduit de Casa Gănescu, imobil monument istoric de interes local, situat în centrul oraşului şi în apropierea Parcului Municipal „Constantin Brâncuşi”.

MONUMENT

Casa în care locuit Constantin Brâncuşi a fost construită în anul 1790. Aceasta a aparţinut slugerului Barbu Gănescu. Ion Bărbulescu, fost guvernator al Băncii Naţionale, o restaurează radical şi o reamenajează în anul 1929 sub supravegherea arhitectului Iulius Doppelreiter, de origine austriacă. Nouă dintre imobilele realizate de acesta în Târgu Jiu se află pe lista monumentelor istorice.

Galerie foto