Gheorghe Dafinescu, cioban din Novaci, vorbeşte despre cât de aberante sunt normele europene impuse României. „Cum să avem noi tanc de răcire a laptelui în comune fără apă curentă şi canalizare”, întreabă ciobanul, convins că nimeni nu le-a spus celor de la UE cât de înapoiată este infrastructura în România. Dafinescu a vorbit şi câtă bătaie de cap este cu cărţile de muncă, mai ales că ciobanii de ocazie dau bir cu fugiţii după două-trei săptămâni de muncă. Ciobanul a vorbit şi despre faptul că li se impun analize lunare ale laptelui care costă 200 de lei, dar şi alte costuri care vor duce la scumpirea produselor începând cu 1 februarie.

Micii producători autohtoni nu mai pot vinde în pieţe laptele pe care îl mulg la primele ore ale dimineţii decât dacă a fost răcit cu ajutorul tancurilor de răcire. Aceste instalaţii sunt costisitoare, însă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Gorj a venit în sprijinul crescătorilor de vaci de lapte oferindu-le posibilitatea să se asocieze pentru a beneficia de un ajutor de minimis de până la 5000 de euro, sumă care include costurile aferente achiziţionării şi instalării unui tanc de răcire cu o capacitate de maximum 1000 de litri.

Cu toate acestea, nu au fost depuse decât 4 cereri de acest gen, perioada de solicitare a ajutorului expirând la data de 30 decembrie. „Se pare că va apărea o nouă perioadă de depunere a solicitărilor cu un termen mai lung. Neîncadrându-se în primul termen, unele primării din Gorj au solicitat informaţii pentru a-şi putea întocmi documentele pentru perioada următoare. Am purtat discuţii în acest sens cu primarii de la Bustuchin, Bălăneşti şi Turcineşti. La nivelul judeţului, avem aproximativ 3500 de fermieri care au cotă de lapte şi cam tot atâţia care vând direct pe piaţă”, a declarat Constantin Negrea, directorul APIA Gorj.

Şi cum valoarea ajutorului de minimis nu este deloc de neglijat oamenii au început să se intereseze şi de condiţii, însă cerinţele impuse le-au tăiat entuziasmul. Primarul de la Albeni spune că fermierii sunt reticenţi. „Fermierii nu vor să se asocieze. În plus, ni se cere nouă primăriilor să punem la dispoziţie o încăpere cu apă curentă şi canalizare unde să se poată monta tancul de răcire”, a declarat Dumitru Cornea Victora, primarul de la Albeni. Se pare că nici la Baia de Fier nu se va putea achiziţiona un astfel de tanc. „Achiziţionarea tancurilor de răcire este o treabă care cade tot pe spinarea primăriilor. La noi, nu se va achiziţiona un astfel de tanc. Avem un centru de colectare a laptelui unde oamenii mai cochetează cu preţul, în funcţie de cantitate”, a precizat Dumitru Turbăceanu.

Vindem lapte în pieţe de 2.000 de ani şi nu s-a îmbolnăvit nimeni

Crescătorii de animalele din judeţul Gorj spun că legile sunt făcute din birou, fără ca cei ce le fac să aibă habar de ceea ce este în teren. Un cioban din Novaci ne-a explicat într-un mod cât se poate de simplu că achiziţionarea unui tanc de răcire a laptelui nu îi ajută în nici un fel. „Legile din România sunt nişte aberaţii, nişte comedii. Guvernanţii cer ziua ce visează ei noaptea, iar în ceea ce priveşte directivele Uniunii Europene acestea sunt făcute pentru ţările dezvoltate nu pentru noi. De exemplu, se impune achiziţionarea tancurilor de răcire, dar acestea trebuie amplasate într-o cameră cu apă curentă şi canalizare. Oare câte localităţi din mediul rural au canalizare şi apă curentă? Cei de la Uniunea Europeană ştiu că acestea nu există? În plus, pentru ce ne trebuie nouă ciobanilor tancurile de răcire? Noi avem atât oi, cât şi vaci. Vara urcăm la munte cu toate animalele. Să vină Ponta sau cei de la Direcţia Sanitar- Veterinară, care ameninţă cu amenzi, să monteze tancul în vârful muntelui. Vindem lapte în pieţe de 2000 de ani şi nu s-a îmbolnăvit nimeni”, a declarat Gheorghe Dafinescu din Novaci.

O altă problemă de care se lovesc crescătorii de animale este aceea a cărţilor de muncă. „De când e lumea şi pământul, şaua tot pe ţăran a fost pusă. Ni se cer cărţi de muncă pentru ciobani, dar mulţi stau 2-3 săptămâni şi pleacă. Boschetarii nu vor să stea la vaci şi oi. Le dăm salariu, mâncare, băutură şi ţigări, le facem cărţi de muncă, dar apoi pleacă. Le-am spus şi celor de la ITM că ne costă mult drumurile şi contabilul care le face cărţile de muncă, fără nici un rost. Aşa că mai bine stau eu cu animalele. Mă ajută şi fiica şi ginerele meu pentru că din oi şi vaci trăim toţi, altă sursă de venit nu avem. Cheltuielile sunt mari, mai ales că am şi doi nepoţi la şcoală. Avem impozite de plătit, chirii pe terenurile unde mergem la păşunat etc”, a mai precizat Gheorghe Dafinescu.

Ameninţă cu scumpirea produselor

Producătorii ameninţă cu scumpirea laptelui şi a brânzeturilor cu peste 20% începând din luna februarie dat fiind faptul că normele europene îi obligă să facă buletine de analiză lunare care costă în jur de 200 de lei. Pe lângă certificatul de sănătate, mai este nevoie de două buletine de analiză de la medicii sanitar- veterinari care să ateste conformitatea laptelui. „Toate le-au scumpit, inclusiv benzina şi motorina. Au pus taxe peste taxe, nici măcar impozitele nu sunt la fel pentru toată lumea fiecare primărie pune ce impozite vrea. Amenzile sunt foarte mari. Dacă ei, guvernanţii, o ţin în ritmul ăsta cu siguranţă vom scumpi şi noi produsele noastre. Eu dau brânza la en-gross: brânza de vacă la 10 lei/ kg, iar brânza de oaie la 14 lei/kg. În piaţă e ceva mai scumpă. Să vedem ce or să facă guvernanţii când vor cumpăra brânza cu 20-25 de lei/kg. Bine, că la salariile lor nu se simte, dar au şi ei rude şi părinţi şi poate alţii îi vor trage de mânecă”, spune Gheorghe Dafinescu.