În contextul în care alegerile prezidențiale au fost anulate vineri, 6 decembrie, de către Curtea Constituțională, se pune problema cine va fi șeful statului până la organizarea noilor alegeri. Mandatul lui Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie, iar alegerile nu pot fi organizate mai devreme de anul viitor, potrivit G4Media.

Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.

art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

 Constituția (art. 83 alin 2) prevede și că: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.

Deja unii politicieni liberali interpretează că acest lucru înseamnă că președintele Iohannis va exercita mandatul până după organizarea alegerilor prezidențiale.

Interimatul la Președinție
 

Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.

Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.

Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:

Tot Constituția (art. 97 alin 2) stabilește că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”.

În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”.

Astfel, articolele 88-90 din Constituție se referă la: adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendum.

Constituția nu stabilește limitări pentru desemnarea unui premier și numirea unui nou Guvern.

Astfel, în contextul în care Cabinetul Ciolacu își încetează mandatul la data validării alegerilor, actualul executiv poate asigura treburile curente până la alegerile prezidențiale, inclusiv instalarea noului președinte ales care desemnează guvernul.

Președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament.