Jurnalistul și producătorul britanic Charley Ottley, cunoscut publicului român pentru seria de documentare „Flavours of Romania”, continuă să creadă în potențialul regiunii „Oltenia de sub munte” de a deveni parte a rețelei internaționale a geoparcurilor UNESCO. În ciuda opoziției manifestate de unii primari locali față de acest demers inițiat de Asociația Kogayon, Ottley rămâne un susținător activ și vizibil al proiectului, asumându-și cu convingere rolul de ambasador neoficial al zonei.

Prezent zilele acestea la Băile Govora, în cadrul unui forum regional dedicat turismului din Oltenia, Ottley a vorbit cu pasiune despre bogățiile naturale și culturale ale acestei regiuni, pe care o consideră echivalentul sudic al Transilvaniei. Printre participanți au fost și proprietari de pensiuni din Baia de Fier, acolo unde Ottley a filmat un episod din „Flavours of Romania”. Este vorba depsre Mihai Olaru de la Conacul Olarilor și Cristian și Melania Lera de la Ograda Bunicilor. 

Ottley a subliniat că Oltenia de sub munte are un patrimoniu fabulos: de la istoria daco-romană și mănăstirile vechi, la povești cu haiduci și peisaje spectaculoase presărate cu cascade, conace, păduri și biodiversitate unică. Din perspectiva sa, tot acest potențial ar putea transforma zona într-o destinație turistică de clasă mondială, dar numai dacă este valorificat în mod inteligent, cu grijă pentru patrimoniu și comunități.A tras un semnal de alarmă în privința proiectelor de dezvoltare turistică care nu țin cont de specificul local. A dat exemplul stațiunii Rânca, pe care a descris-o ca o imagine dezolantă a unui turism haotic, lipsit de coerență arhitecturală și de respect pentru natură. În acest context, s-a arătat îngrijorat de planurile de dezvoltare a unei stațiuni similare la Vârful lui Roman, în zona Horezu. Potrivit lui, o astfel de abordare va distruge resursele naturale și va aduce beneficii doar investitorilor privați, fără a contribui real la bunăstarea comunităților locale.

”Cred că toată lumea este de acord că Rânca nu este un exemplu bun de dezvoltare turistică. Adică este o imagine dezolantă pentru cei care tranzitează Transalpina și mă întreb de ce ar vrea cineva o altă zonă ca aceea. Ceea ce ar trebui să facem este să ne concentrăm pe arhitectura existentă, să restaurăm vechile clădiri și să încercăm să punem în valoare oamenii din aceste comunități. Să-i ajutăm să își îmbunătățească serviciile oferite și să-i sprijinim să atragă mai mulți turiști în zonă, care să nu vină numai să vadă mănăstirile, casele vechi sau să cumpere ceramică de pe marginea drumului și apoi să plece în altă parte. Aceștia vor să rămână și să aibă unde să mănânce, în locuri vechi, conace restaurate. Avem atâtea conace în Oltenia care se prăbușesc, dar mi se pare că oamenii nu sunt interesați de aceste case vechi, ci își doresc construcții noi, monstruoase, în zone virgine, în loc să se concentreze pe patrimoniul existent. Turismul cultural este modalitatea de a face bani, turismul cultural este viitorul pentru zone ca Horezu și Costești, la fel cum este și turismul în natură. Dar noi lăsăm construcțiile vechi să cadă și vandalizăm natura prin ridicarea de construcții noi, monstruoase. Deci, trebuie să procedăm altfel pentru binele acestor comunități. Acesta este și motivul pentru care am acceptat să fiu ambasadorul 'Olteniei de sub munte', pentru că un geoparc internațional aduce bani în buzunarele oamenilor, îi ajută pe săteni să-și deschidă pensiuni, puncte gastronomice locale, să organizeze drumeții, plimbări cu caii, mountain bike și tot ceea ce se poate obține din acest turism în natură și de aventură. O investiție privată în vârful muntelui, pe lângă faptul că distruge natura, aduce bani doar în buzunarele celor direct implicați”, a mai spus Ottley.

În schimb, britanicul promovează un model de dezvoltare bazat pe turism cultural și ecoturism, care să valorifice casele tradiționale, conacele în ruină, gastronomia locală și peisajele montane. El crede că satul românesc poate redeveni un pol de atracție turistică dacă este ajutat să își conserve identitatea și să se deschidă către vizitatori prin pensiuni, trasee de drumeții, plimbări ecvestre sau activități de tip mountain bike. Ottley consideră că un geoparc UNESCO nu este doar un titlu onorific, ci o cale reală prin care banii ajung direct la oamenii locului.

Cu toate acestea, în toamna trecută, mai mulți primari din zonă s-au opus proiectului geoparcului în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții UNESCO, stârnind dezamăgire în rândul promotorilor acestuia. Deși documentația este completă și evaluarea anterioară a indicat că toate criteriile sunt îndeplinite, susținerea autorităților locale rămâne punctul slab. Cu optimism, Ottley și echipa Asociației Kogayon speră că administrațiile publice vor înțelege în cele din urmă valoarea acestui proiect și se vor alătura demersului.

Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, a precizat că procesul administrativ poate fi reluat ușor, documentația fiind deja pregătită. Mai important decât statutul în sine este însă, în opinia sa, procesul prin care comunitățile învață să colaboreze, să își dezvolte infrastructura, să își protejeze patrimoniul și să investească în educație și cercetare. Acestea sunt elementele esențiale care transformă o zonă într-un veritabil geoparc UNESCO, nu doar recunoașterea oficială.

În paralel cu aceste eforturi, la Forumul Oltenia Travel organizat la Băile Govora participă în aceste zile aproximativ 60 de persoane din toate cele cinci județe ale regiunii – Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj și Vâlcea. De la proprietari de pensiuni și hoteluri, până la reprezentanți ai agențiilor de turism și ai autorităților publice, aceștia caută soluții concrete pentru ca Oltenia să devină o destinație turistică autentică, sustenabilă și profitabilă pentru comunitățile sale.