Curtea Constituţională a României a respins ieri excepţia de neconstituţionalitate invocată de Ionel Manţog în dosarul în care este judecat la Tribunalul Sibiu pentru fapte asociate celor de corupţie. Manţog a declarat ieri că decizia Curţii Constituţionale nu poate fi interpretată decât după ce va fi motivată. Excepţia a fost invocată pe un articol de lege pe care procurorii anticorupţie şi-au bazat rechizitoriul şi care se referă la efectuarea de tranzacţii „utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale".

Ionel Manţog susţine că a invocat această excepţie de neconstituţionalitate deoarece trebuie lămurit de ce în cazul lui procurorii au considerat că a folosit informaţii nepublice aflate la serviciu, iar în cazul altora, printre care Ion Călinoiu – preşedintele Consiliului Judeţean, Marin Condescu – preşedintele sindicatelor miniere sau Alexandru Busuioc – fost inspector guvernamental, nu s-a pus problema de unde au aflat informaţiile, dacă nu erau publice. „Excepţia invocată de mine s-a bazat pe mai multe prevederi constituţionale care asigură egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Lucrul cel mai important în decizia curţii nu este respingerea excepţiei, ci motivaţia, pe care aştept să o aflu”, a spus Manţog.

Povestea „strămutaţilor de lux”

Povestea strămutaţilor de lux a început în anii 2000, când o serie de persoane, de la directori la lideri sindicali, de la şefi ai administraţiei până la poliţişti şi judecători, au început să cumpere terenuri şi case în zone care urma a fi expropriate pentru extinderea carierelor miniere. Proprietarii de case aveau două variante: să fie despăgubiţi în bani sau să li se reconstruiască alte locuinţe. Cei născuţi – crescuţi lângă cariere au preferat banii şi le-a fost mai la îndemână să le vândă cumpărătorilor de ocazie cu câteva sute de milioane, decât să aştepte negocierile cu Compania Lignitului. Cei care le-au cumpărat au negociat reconstruirea cu compania minieră, fiind mult mai avantajos, deoarece reconstruirea se făcea pe suprafaţă. Astfel, din două căsuţe vechi şi dărăpănate li se construia o vilă de aceeaşi suprafaţă, dar la standardele de construcţii din anii 2000. Practic, s-au făcut vile de miliarde cu investiţii de cinci-şase ori mai mici. Compania Lignitului nu se considera prejudiciată, pe motiv că ar fi negociat la fel, indiferent de proprietar. Practic, este greu de crezut că nu s-au făcut diferenţieri între un sătean din Ştiucani şi un ştab de Târgu Jiu.

Condescu, deschizător de drumuri

Cel care a deschis calea unor astfel de afaceri a fost celebrul lider sindical Marin Condescu. Acesta a primit însă de la procurorii anticorupţie neînceperea urmăririi penale, în baza unei adrese trimise de directorul general Daniel Burlan, potrivit căreia compania nu a reconstruit nicio casă pe numele Marin Condescu. Perfect adevărat, deoarece liderul sindical cedase tranzacţia viitorului său ginere, care locuieşte acum în casa construită de compania minieră.

Un alt caz interesant a fost cel al lui Ion Călinoiu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Călinoiu a cumpărat la Ştiucani două case în imediata vecinătate a celei achiziţionate de Manţog. Culmea, le-a cumpărat cu numai 15 milioane de lei vechi una şi cu 30 de milioane cealaltă, deşi preţul pieţei era de câteva sute de milioane. În schimbul acestora i s-a reconstruit vila din Cartierul Primăverii din Târgu Jiu, în care locuieşte de câţiva ani. Şi Călinoiu a fost scos de sub urmărire penală, chiar dacă în cazul lui actele arată cum CNLO i-a decontat o vilă construită în doar câteva săptămâni, şi acelea de iarnă. Cu certitudine, vila a fost construită în timpul verii, după care Călinoiu a reuşit să cumpere casele din Ştiucani şi să facă tranzacţia de schimb cu compania. Cu alte cuvinte, şi-a recuperat din minerit banii pe care îi băgase deja în vila sa.

Informaţiile „nepublice” erau ştiute de toate lumea

Cazurile lui Condescu şi Călinoiu sunt relevante, în opinia lui Manţog, deoarece în cazul acestora procurorii nu au avut nicio problemă cu valoarea reconstrucţiei, dar nici cu modalitatea în care cei doi şi mulţi alţii au aflat că vor fi expropriate anumite zone. „Sigur că informaţiile erau publice, în sensul că erau cunoscute de toată lumea în acele zone. Dar, pornind de la premisa procurorilor că erau nepublice, normal era să explice şi Călinoiu sau Condescu cum le-au aflat. Tocmai de aceea am ridicat această excepţie de neconstituţionalitate, pentru că toţi trebuie să avem tratament egal. Eu eram director de resurse umane în CNLO la acea vreme, iar documente şi informaţii referitoare la strămutaţi nu se foloseau şi nu au trecut pe la direcţia pe care o coordonam”, a mai spus Manţog.

Vinovăţie morală, nu penală

Ionel Manţog susţine încă din 2006 că nu a încălcat vreo lege în privinţa strămutării, dar din punct de vedere moral consideră că are o problemă: „Nu există în sarcina mea o vinovăţie penală şi sper că voi reuşi să demonstrez asta instanţei. Dar, după reconstrucţia casei am intrat în politică şi a început să conteze mai mult judecata morală a opiniei publice. Tocmai de aceea am decis şi am anunţat public asta, că nu iau în primire acea casă, pe care o voi dona unei fundaţii caritabile după finalizarea procesului”.

Manţog a mai ţinut să facă precizarea că, spre deosebire de mulţi alţi politicieni, a ţinut să grăbească desfăşurarea procesului: „În patru ani de judecată am lipsit doar la două termene din motive medicale. Mai mult, am mobilizat şi transportat la Sibiu aproape toţi martorii, tot ca să grăbesc acest proces”.

ARTICOLUL INVOCAT

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionel Manţog se referă la art.12 litera a din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Articolul contestat prevede că: "Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite :a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale".

PRECEDENT

Marian Urucu, fost director în minerit judecat într-un alt dosar al „strămutaţilor de lux”, a fost achitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe articolul 12, litera a), pentru care Manţog a invocat excepţia de neconstituţionalitate.