Peştera Muierii şi Peştera Polovragi se numără printre cele cinci peşteri din România selectate pentru a fi monitorizate timp de doi ani, printr-un program demarat cu fonduri norvegiene. Reprezentaţii Institutului de Speologie Bucureşti spun că se va monitoriza impactul turismului asupra celor două peşteri, făcându-se în acelaşi timp şi experimente, cum ar fi testarea diverselor tipuri de lumină şi soluţii chimice de îndepărtare a plantelor verzi. Aceştia au mai precizat că înainte de a se gândi la beneficiile financiare pe care le aduc peşterile, administratorii lor ar trebui să ia în calcul modul în care trebuie păstrate. Asta pentru că numărul mare ar turiştilor duce la degradarea peşterilor.

Reprezentanţii Institutului de Speologie Bucureşti se află în aceste zile Gorj, scopul vizitei fiind acela de a pune bazele unui proiect de cercetare care vizează cinci peşteri din România. „În proiectul de cercetare sunt incluse cinci peşteri din România, printre care Peştera Muierii şi Peştera Polovragi. Peşterile selectate sunt diferite una faţă de cealaltă: unele au intrare artificială, altele nu; unele au ventilaţie, altele nu; au tipuri diferite de parcurs turistic. Cu ajutorul fondurilor norvegiene, începând cu data de 1 ianuarie 2015, timp de doi ani vom monitoriza temperatura, umiditatea, conţinutul de dioxid de carbon. O dată cu creşterea dioxidului de carbon scade depunerea calcitului din peşteri. De asemenea, fauna de lilieci şi alte insecte se reduce şi poate dispărea complet. Noi vom monta un sistem de monitorizare pe senzori, în fiecare peşteră, inclusiv pentru monitorizarea vizuală a faunei”, a declarat dr. Silviu Constantin, şeful Compartimentului de Geospeologie, din cadrul Institutului de Speologie Bucureşti.

În perioada monitorizării peşterilor, vor fi efectuatei diferite experimente. „Vom testa diferite tipuri de lumină pentru că se pune problema montării de becuri ecologice. O altă parte experimentală va viza soluţiile chimice de îndepărtare a plantelor verzi din peşteri. Trebuie să fim foarte atenţi ca nu cumva să venim cu o soluţie foarte acidă care ar putea să omoare fauna”, a mai precizat dr. Silviu Constantin.

Peşterile, fără ghidaj profesionist

Cercetătorii le recomandă administratorilor de peşteri ca, înainte de a se gândi la banii încasaţi din taxa de vizitare, să se gândească la întreţinerea acestor obiective turistice. „Ideea este să-ţi păstrezi peştera nu să o exploatezi şi să faci bani. Ca să poţi atrage turişti străini trebuie să ai o peşteră frumoasă. Trebuie să existe un anumit prag pentru numărul de turişti acceptat pe zi ori pe an. În străinătate există anumite praguri, iar în clipa în care s-a atins numărul de turişti permis într-o zi sună alarma. Pentru foarte multe peşteri din străinătate trebuie făcută programare înainte. Păstrarea peşterilor este un lucru văzut cu foarte mare responsabilitate în afara ţării. Pot să vă spun că cele două peşteri din Gorj se află printre peşterile cele mai vizitate din ţară”, a declarat Silviu Constantin.

Şeful Compartimentului de Geospeologie spune că peşterile nu dispun de ghizi profesionişti. „Nu ştiu nici o peşteră din România unde să se facă ghidaj profesionist. Peste tot ghizii spun poveşti, iar dacă le spui poveşti copiilor, ei cu asta pleacă de acolo. Una este să le explici cum afectează omul natura, iar alta este să le spui poveşti despre lilieci. Prin proiectul de monitorizare vrem ca, în cele două peşteri din Gorj, să montăm panouri pentru ca micuţii să plece cu o imagine clară din peşteră”, a mai precizat Silviu Constantin.