Fie că este artificial sau natural, pregătit în Ajunul Crăciunului sau chiar la începutul lunii, bradul este detaliul ce ne face să simțim pe deplin magia sărbătorilor. Puțini știu, însă, ce semnificație au, de fapt, globurile din brazii de Crăciun.

Moștenite de la părinți sau bunici, primite cadou de la persoane speciale sau alese după preferințele fiecăruia, decorațiunile ce ne înfrumusețează casa în perioada sărbătorilor au o însemnătate aparte pentru fiecare familie. Istoria globurilor strălucitoare, frumos colorate, ce aduc atâta bucurie în sufletul celor mici, dar și celor mari, este cu adevărat specială.

Povestea începe acum mai bine de un secol și jumătate, în Lauscha, un orășel ascuns în munții din Germania, undeva în jurul anului 1847. Până atunci, tradiția bradului de Crăciun exisa deja, însă, în loc de globuri, oamenii agățau în crenguțele sale nuci și mere. Se spune că în Ajunul Crăciunului acelui an, Martin, unul dintre angajații atelierului de sticlă din localitate, nu avea niciun ban cu care să cumpere podoabele naturale pentru bradul de acasă. De teamă să nu vadă tristețe pe chipurile copiilor săi, a făcut, din sticlă roșie și aurie, propriile „mere” și „nuci”. Vestea creației sale s-a răspândit imediat printre localnici, care i-au cerut să le confecționeze și lor câteva.

Până în 1870, Lauscha își exporta globurile de Crăciun în Marea Britanie. O fotografie cu bradul Reginei Victoria, împodobit cu ornamentele germane a fost publicată într-un ziar englezesc, fiind momentul ce a declanșat curiozitatea și dorința oamenilor de a înlocui vechile decorațiuni cu cele făcute de meșterii din Lauscha.

Orașul Lauscha a rămas în istorie ca fiind primul loc din lume în care au apărut globurile din brazii de Crăciun. Aici, în anii dintre cele două războaie mondiale, s-a deschis prima școală ce preda arta prelucrării sticlei şi tehnicile de fabricare a ornamentelor pentru Crăciun. Astăzi, în micul orășel din Germania funcționează 20 de ateliere de sticlă în care se creează decorațiuni de Crăciun.