Cazul Sorina. Ce probleme trebuie lămurite?
O fetiță de opt ani, crescută de la un an de un asistent maternal, a fost adoptată de o familie din America. Copila a fost luată printr-o procedură halucinantă, în urma unei percheziții. O femeie procuror a târât micuța pe stradă, în timp ce fata urla. Zeci de oameni au filmat scena, astfel că am putut vedea cu toții cât de defect este statul român.
Un stat responsabil ar face multe analize în urma cazului Sorina.
1. Un procuror a făcut abuz de putere și, deși avea mandat de percheziție pentru a căuta înscrisuri sau bunuri doveditoare a lipsirii de libertate, a plecat de acolo cu copilul. Aici, mai multe instituții ale statului au anunțat că vor face controale.
2. Același procuror a luat copilul târâș, în timp ce asistentul social și psihologul aduși din alt județ, Dolj, așteptau în mașină. Și aici au fost anunțate controale.
3. DGASPC Mehedinți, care o avea în evidență pe Sorina, nu a fost anunțată că are loc acțiunea, care în final poate fi catalogată drept răpire.
4. Angajata de la Protecția Copilului Mehedinți, care se ocupa de dosarul Sorinei, percepea o șpagă lunară de la asistentul maternal de 100 de lei. Înțeleg că este un fenomen și nu doar la Mehedinți. Copiii sunt ținuți în plasament cât mai mult timp și nu sunt declarați adoptabili și din interesul unora de a-și păstra serviciul sau de a percepe șpăgi. Pentru că numărul de angajați ai DGASPC, care trece de o mie în fiecare județ, depinde și de numărul de asistați.
5. Tribunalul Mehedinți a respins cererea de adopție a americanilor, după ce Sorina a fost audiată. Fata a spus că vrea să rămână la familia din Baia de Aramă, care a și depus cerere să o adopte. După doar două luni, Curtea de Apel Craiova a anulat prima hotărâre și a decis exact pe dos. Cum a fost posibil?
6. Copilul nu devine automat al americanilor atunci când hotărârea de adopție devine definitivă, ci doar după ce aceasta este pusă în executare. În mod normal, americanii ar fi trebuit să meargă la Baia de Aramă cu un executor judecătoresc, dar au evitat asta deoarece știau că Sorina se opune. Poate că fetița a fost speriată de familia asistentei maternale, că este luată pentru organe, iar teama ei era exagerată. Dar asta nu justifică modul abuziv în care americanii s-au dus să ia copilul nu cu un executor, ci cu un procuror. Asta pentru că, dacă executorul constata că fetița se opune, ar fi propus o perioadă de consiliere, care ar fi durat câteva luni. De ce părinții adoptivi au acceptat să ia copilul printr-o procedură abuzivă și de ce spun că li se pare normală intervenția procurorului, deși cu toții am văzut cum a fost târâtă? Dacă era vorba de copiii lor biologici, spuneau la fel?
7. Ce contează mai mult într-o adopție, dragostea sau banii? Poate că americanii sunt de bună credință, poate vor să îi facă un bine Sorinei. Nu cred în binele făcut cu forța. Sorina a crescut de la un an într-o familie, cu oameni cărora le spune mamă, tată, soră. Este greu la opt ani să schimbi familia. Sorina a crescut într-o casă mare, frumoasă, nu în lux, dar nici în sărăcie.
8. Care este documentul în baza căruia Sorina a fost dată americanilor, câtă vreme la fața locului nu a fost un executor judecătoresc? Au semnat angajații de la Protecția Copilului Dolj vreo hârtie în acest sens? Aveau acest drept?
9. Cât de violentă ar fi trebuit să fie procuroarea, pentru ca polițiștii aflați la fața locului să intervină?
10. De ce încearcă americanii să acrediteze ideea că Sorina nu a fost bine îngrijită, folosindu-se de diagnostice pe care le au mulți copii de-a lungul vieții? Cât de sănătoasă și de puternică este fata putem vedea și din modul în care s-a luptat cu procuroarea.
11. Va fi Sorina lăsată să plece din țară înainte de a fi lămurite lucrurile privind legalitatea adopției?
12. De unde știa familia adoptatoare de percheziție?
Desigur, întrebările sunt mult mai multe, dar în afară de politicieni, oficialii statului nu au considerat necesar să dea explicații presei. Au fost doar câteva comunicate, dar care nu au lămurit aproape nimic. Cât despre anchetele începute, nu am așteptări.