Primăria Târgu Jiu este incapabilă să găsească de zeci de ani o soluție pentru punerea în valoare a părții din Podul lui Ferdinand, abandonată pe digul Jiului. Podul este monument istoric și a fost mutat în 1994 pentru a face legătura dintre Insulița Jiului și Parcul Central. Pentru că podul inițial era prea lung, două module au fost abandonate pe dig și au crescut mărăcini în jur.

Sunt cel puțin zece ani de când primăria spune că va lua măsuri. Viceprimarul Adrian Tudor a spus marți că nu a fost identificată până acum o soluție tehnică, modulele fiind foarte grele. “În acest moment, toți specialiștii ne spun că nu pot fi dislocate de acolo, așa cum sunt ele montate. Nu poți să le desfaci pentru că sunt monument, sunt pe lista de monumente puse de niște experți autorizați de Ministerul Culturii, nu poți să le ridici de acolo. Se estimează că un modul are undeva la 80 de tone și ar însemna că ai nevoie de o macara care să ridice 200 de tone, macara care nu poate fi calată pe marginea Jiului. S-ar rupe malul Jiului. Vreau să mă credeți că am fost inclusiv cu echipele de geniu de la Ministerul Apărării Naționale, cu colegii de la armată, să găsim o soluție, poate cu elicoptere. Nu are statul român elicoptere care să ridice o asemenea greutate”, a spus Tudor.

Dincolo de această explicație, așa cum modulele au fost duse acolo acum 25 de ani, sigur există soluții pentru mutarea lor. Sau măcar pentru tăierea mărăcinilor din jurul acestora.

Cele două două module abandonate fac parte din vechiul pod de peste râul Jiu, care este declarat monument istoric. Podul a fost construit între anii 1894 şi 1895 şi este denumit Podul lui Ferdinand. A fost inaugurat oficial la data de 3 iulie 1897, în prezenţa primarului Titu Frumuşanu, a prefectului Iancu Carabatescu, a primului ministru  D. A. Sturza şi a ministrului lucrărilor publice din acea vreme, I.C. Brătianu. Podul a fost construit după planurile a doi ingineri francezi Dayde şi Pille.  În anul 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de peste Jiu în amintirea luptei de la 14 octombrie 1916, în care armata română împreună cu populaţia oraşului au opus rezistenţă trupelor germane, printre participanţii la confruntare fiind şi cercetaşa Ecaterina Teodoroiu.