Bunicul care a jucat de bucurie că a scăpat de Covid va scrie o carte
Bunicul din Văgiulești, devenit celebru datorită sârbei pe care a jucat-o în curtea spitalului din Târgu-Cărbunești, după ce s-a vindecat de Covid, are planuri mari pentru noul an. În această lună, va scoate încă o carte. A așternut pe hârtie toate momentele prin care a trecut cât a fost infectat cu noul coronavirus, alături de nepoțica de care are grijă.
Teodor Popescu a devenit cunoscut în primăvară. A făcut să zâmbească o țară întreagă cu dansul său. A jucat hore și sârba în spital chiar în ziua în care a fost externat, după ce a scăpat de Covid.
Cu toate acestea, zilele în care a stat internat pe patul de spital nu le va uita prea ușor. „Am stat 32 de zile în spital. Primele 9 au fost cele mai grele, cele mai rele simptome le-am avut atunci. Simțeam că am bolțari pe plămâni și nu pot să respir. Mi-a atacat inima, rinichii și plămânii. A fost foarte grea și despărțirea de Elena, nepoțica mea. Și ea a fost infectată, dar s-a negativat mai repede și a fost externată. Am stat departe de ea, îngrijorat până am ieșit și eu. Dansul acela a fost momentul meu de descătușare”, a mărturisit bunicu în vârstă de 60 de ani.
Chiar și în pandemie, nu a renunțat la un obicei pe care îl respectă de 15 ani. „Decembrie e luna în care și eu am suflet de copil. În fiecare an, eu îmbrac haina lui Moș Crăciun pentru toți copiii din sat. Și anul acesta am respectat tradiția, dar au fost mai triste sărbătorile. Am fost mai puțini, sărbătorile au fost fără copii”, a mai spus Teodor Popescu.
Printre planurile pentru noul an, Teodor Popescu va scoate o carte. Și-a așternut pe hârtie toate trăirile care l-au încercat pe patul de spital, cât a fost infectat, dar și după ce a scăpat de virus, dar întreaga lume este încă în pandemie. „2021 îl aştept cu speranţă, cu speranţa că ne vom scăpa de pandemia asta, să meargă copiii la şcoală. Dacă vine vaccinul, mă vaccinez, sigur mă vaccinez, pentru că am trecut prin atâtea. În acest an voi scoate și o carte despre pandemie și ce m-a marcat pe mine. Abia aștept”, a încheiat bunicul.