Banii sportivilor, plătiți cu prioritate în cazul insolvenței și falimentului cluburilor
Două noi proiecte de lege vor duce la schimbări importante în sportul românesc. Unul dintre ele prevede ca sportivii să-și primească prioritar banii în cazul cluburilor care intră în insolvență sau a falimentului clubului.
Deputatul Cristian Bran, susținut de grupurile parlamentare ale USR, a depus două proiecte de lege prin care sunt introduse reglementări noi în ce privește insolvența și falimentul cluburilor sportive, precum și obligativitatea transparenței financiare pentru cluburile de drept public. Astfel, datoriile cluburilor față de sportivi vor avea prioritate față de alte tipuri de creanțe, iar cluburile care funcționează cu susținerea administrațiilor locale, universităților și ministerelor vor fi obligate să prezinte informații financiare detaliate.
Sportivii sunt principalele victime ale problemelor financiare ale cluburilor din România, iar în multe cazuri aceștia nu au mai reușit să-și recupereze banii pentru care au muncit la cluburile la care au fost legitimați ori au fost nevoiți să accepte înțelegeri din partea cluburilor în insolvență pentru a primi măcar jumătate din banii datorați sau chiar mai puțin. Cluburile recurg la astfel de practici, legale de altfel, de a se înțelege cu jucătorii pe sume mai mici decât cele datorate, pentru a ieși mai repede din insolvență.
Motivul principal este legat de faptul că la masa credală care se constituie în aceste situații sportivii sunt net defavorizați față de alți creditori. Acest lucru se datorează faptului că, în sportul românesc, relațiile contractuale dintre sportivi și cluburi sunt reglementate nu prin contracte de muncă, ci prin contracte de activitate sportivă (CAS). CAS-urile au fost introduse în 2017, ca o alternativă la contractul de muncă. La prima vedere, CAS-ul avantaja sportivii întrucât cota de impozitare a veniturilor astfel obținute este de numai 10%. Numai că în schimbul banilor mai mulți primiți astfel, sportivii pierdeau garanțiile salariaților în raporturile cu angajatorul, garanții oferite de contractul de muncă. Lipsa acestor garanții a fost resimțită cel mai acut în cazul falimentului unor cluburi, sportivii nereușind să recupereze salariile restante care li se cuveneau pentru că, având astfel de contracte erau pa locul 9 la priorități în cazul plăților.
Asta înseamnă că sportivii plătiți prin CAS aveau șanse minime înspre inexistente de a primi banii, în timp ce funcționarii de la cluburile falimentare au șanse incomparabil mai mari.
Prin proiectul depus de către USR, care urmează să intre în dezbaterea Senatului, sportivii plătiți prin contracte de activități sportive vor avea același statul precum angajații plătiți prin contracte de muncă, astfel că în caz de faliment vor intra într-o categorie favorizată la achitarea creanțelor.
Prin noul lege, în caz de faliment, sportivii vor fi primii care își vor primii banii.
Mai nou s-a observat chiar o practică la patronii de cluburi de fotbal care, bazându-se pe faptul că nu vor mai plăti sportivii, majoritari la masa credală, cer tot mai des insolvența cluburilor.