Specialiştii din Complexul Energetic Oltenia participă la dezbaterile organizate de Ministerul Energiei, în vederea elaborării unei noi strategii energetice a României. Constantin Bălăşoiu, directorul Sucursalei Electrocentrale Işalniţa, a participat în luna martie la o astfel de dezbatere pe ateliere de lucru, găzduită de Politehnica Bucureşti. Acesta a precizat într-un interviu pentru Accent TV, realizat de Daniela Gapşea, care au fost poziţiile exprimate prin intermediul lui de Complexul Energetic Oltenia.

Rep.: Cum apreciaţi că va arăta noua strategie pe energie, în comparaţie cu cele vechi?

Constantin Bălăşoiu: Cei care am participat acolo am reprezentat poziţia fiecărei societăţi în parte. Eu am fost mandatat să reprezint poziţia Complexului Energetic Oltenia. Practic, participanţii au întocmit un fel de to do list, o listă cu ce este de făcut. Lista a reprezentat, practic, o solicitare a principalilor actori de pe piaţa de energie, având în vedere ţintele stabilite de comisia de mediu şi energie, din cadrul Consiliului Europei, ţinte stabilite în octombrie 2014. O să fac o rapidă referire la ele: reducerea emisiilor de la 40% la 20%, creşterea ponderii producţiei regenerabile de la 20 la 27% şi a eficienţei energetice. Am susţinut că noua strategie trebuie să răspundă la principalele întrebări legate de modul cum va fi realizată siguranţa, competiţia, competitivitatea.

Rep.: Care sunt factorii care furnizează poziţia CEO pe piaţă?

Constantin Bălăşoiu: Factorii care furnizează poziţia CEO sunt următorii: preţul în continuă scădere al resursei regenerabile, ca urmare a ieftinirii tehnologiei de fabricaţie şi a susţinerii certificatelor verzi, precum şi măsurile de eficienţă energetică şi diminuarea consumului industrial, coroborate cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional şi european. Se impune, în perioada următoare, crearea în regim de urgenţă a unei pieţe a rezervei de capacităţi. Ce scop are această piaţă de rezervă a capacităţii? Are drept scop remunerarea capacităţilor care stau în rezervă,  capacităţile acestea de back-up care sunt tot timpul gata pentru a produce atunci când resursele regenerabile din soare, biomasă şi altele nu sunt disponibile. Complexul Energetic Oltenia consideră că aceasta este marea provocare a Sistemului Energetic Românesc şi nu numai, în perioada următoare, respectiv asigurarea acestui back-up şi acest lucru nu poate fi realizat decât prin crearea unei pieţe a rezervei de capacităţi care să plătească capacităţile care stau în rezervă. Poziţia CEO a fost, de asemenea, următoarea: este din ce în ce mai greu ca, în condiţiile acestea, a unei pieţe în care concurează producători cu structură eterogenă, deci nu au o structură asemănătoare şi, pe cale de consecinţă, nu au nici costuri apropiate, producătorul să reziste pe piaţă, în condiţiile în care preţul a scăzut datorită ofertei tot mai mari. De aceea, Complexul Energetic Oltenia a susţinut următorul lucru: rularea Power Sim, un program realizat care practic face următorul lucru: acoperă curba de sarcini a României cu grupurile în ordinea de merit, în aşa fel încât să se realizeze cele mai mici costuri şi să se asigure acoperirea consumului de energie electrică al României. Complexul Energetic Oltenia a solicitat ca această rulare să se facă fără introducerea rezervelor care vin la această oră în piaţă şi acţionează, respectiv fără restricţii în ceea ce priveşte schemele de sprijin  (aici este cunoscut practic că, din 2020, schemele de sprijin dispar, atât în ceea ce priveşte certificatele verzi pentru energia eoliană, precum şi bonusurile de cogenerare cum e în cazul electrocentrale Bucureşti). De asemenea, am solicitat ca rularea Power Sim să se facă fără contractele preferenţiale sau prioritare, să le zicem aşa, cum le are CNH, respectiv Midia şi Paroşeni pe piaţa de echilibrare cu Transelectrica şi, de asemenea, am solicitat ca Romgaz, cel care acum produce energie electrică pe bază de gaz şi foloseşte costuri mai mici decât preţurile de vânzare a materiei prime, respectiv al gazului, aceste restricţii să nu fie utilizate pentru că, altfel, o să avem o rulare distorsionată a Power Sim şi n-o să obţinem preţurile cele mai mici. În aceste condiţii, Complexul Energetic Oltenia consideră că 700-800 MW care se regăsesc la ora actuală pe piaţă, o să revină de drept Complexului Energetic Oltenia, pentru că vor fi cuprinse în acoperirea consumului României, atât grupurile de la Rovinari, Turceni, cât şi Işalniţa şi Craiova II. Cred că este un lucru de la sine înţeles că acum se găsesc pe piaţă grupuri care au costuri de peste 360 de lei/MW, cum este cazul celor de la Deva, dar aceste grupuri produc non-stop circa 450-500 MW. Toate grupurile din Complexul Energetic Oltenia nu depăşesc preţul de 190-195 de lei. De aceea, considerăm că rularea Power Sim, respectiv noua strategie, va trebui să ţină cont de faptul că introducerea altor restricţii decât cele pe care le dictează piaţa va obţine o alcătuire a cotei de sarcini cu grupuri care, în mod normal, nu ar trebui să se regăsească în funcţionare şi cu grupuri care nu vor da cel mai mic preţ pentru Sistemul Energetic. Aceasta a fost poziţia CEO şi contribuţia noastră în această fază la discuţiile exploratorii în ceea ce priveşte lista cu ceea ce trebuie să conţină ca principii modalitatea în care trebuie să se realizeze strategia energetică a României.

Rep.: Lipsa mixului energetic este o cauză a unor disfuncţionalităţi ale Sistemului Energetic. Cum poate fi realizat, dacă varianta Electra- Hidroenergetica a picat?

Constantin Bălăşoiu: Există metode mai moderne decât cea care a fost luată în calcul, la un moment dat, potrivit căreia mixul se realiza prin divizări şi respectiv fuziuni. Noile metode pot fi stabilite, desigur, de către decidenţi. Nu pot eu acum să vin să spun care sunt acestea, însă, evident că există posibilităţi legate de crearea unor holdinguri energetice sau alte metode care ţine de bursa de valori, cu recuperarea unor participaţii, de către stat, de la anumiţi acţionari, astfel încât să se creeze posibilitatea creării unui holding energetic.

Rep.: Sunt specialişti care au afirmat că actualul sistem de organizare şi tranzacţionare pe piaţă a condus şi va conduce la falimentul producătorilor. Este adevărată această afirmaţie? Cum poate fi corectată această afirmaţie?

Constantin Bălăşoiu: Eu nu pot să spun că actuala organizare a pieţei va conduce la falimentul producătorului, însă Complexul Energetic Oltenia susţine de mai mult timp că majoritatea producătorilor şi este de la sine înţeles faptul că, cu preţuri de 20-25 euro zilnice, niciun producător nu va rezista pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă, sigur, aici fiind favorizaţi cei care nu utilizează combustibili fosili, dar revenind la idee, niciun producător pe termen lung nu va avea câştig de cauză, iar mai devreme sau mai târziu toţi vor înregistra pierderi semnificative care îi vor pune, până la urmă, în imposibilitatea de a produce atunci când vor fi solicitaţi.

Rep.: De ce sunt producători termo care au acces pe piaţă cu preţuri cu mult peste cele ale CEO?

Constantin Bălăşoiu: Nu ştiu condiţiile în care au fost încheiate contractele respective sau modalitatea în care costurile pe care le înregistrează ei sunt acoperite de preţurile obţinute de piaţă, în acest moment.

Rep.: Cum se va dimensiona cererea de energie în viitoarea strategie? Care sunt clauzele care reglementează stabilirea unei cereri reale de energie pe termen mediu şi lung?

Constantin Bălăşoiu: Este o întrebare bună, dar nu ştiu dacă sunt lucruri absolut de dezbătut. Pot să vă spun câteva lucruri referitor la ce s-a discutat acolo: structura consumului va fi, în perioada următoare, într-o anumită corelaţie cu modul în care va evolua cererea de la populaţie, de la servicii şi industrie. Cred că în această ordine se va face analiza pentru că, după cum ştiţi, cererea de la populaţie este în creştere, serviciile vin din urmă şi au un trend ascendent. Industria în ultima perioadă a avut tendinţă descrescătoare. În ceea ce priveşte modalitatea în care se va stabili practic nivelul consumului pe o perioadă atât de lungă, sigur, acesta se va face cu ajutorul PIB-ului pentru că este bine ştiut că de câţiva ani încoace s-a constatat o decuplare între creşterea PIB- ului şi consumul de energie electrică, însă, pe un scenariu optimist, pesimist şi mediu, respectiv de bază, se poate stabili cu certitudine evoluţia consumului. Deci, practic, consumul este legat de evoluţia PIB-ului.

Rep.: Ce diferenţe aduce procedura de întocmire? Sunt de bun augur?

Constantin Bălăşoiu: Procedura aceasta aduce plusuri, ca să zic aşa, faptul că se porneşte de la o situaţie cunoscută în acest moment, în primul rând că se folosesc datele de ultimă oră care există în acest moment pe piaţă, respectiv cererea de energie, evoluţia PIB-ului ş.a.m.d. şi faptul că în ultima perioadă au apărut producători care reprezintă o cotă din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte consumul de energie al României din resurse regenerabile şi trebuie găsit locul acestora având în vedere că noi eram obişnuiţi ca acoperirea consumului de energie electrică a României să se facă cu energia pe cărbune, nucleară, continuând cu Hidroelectrica şi închizând, eventual, cu resursele regenerabile în toată Europa şi nu numai aici, acoperirea cotei ce se va face în noua strategie pornind de la resursele regenerabile şi ele vor fi puse în bază, pentru că ţintele pe care şi le-a asumat România ca stat membru al Uniunii Europene şi respectiv UE, aşa cum le-a stabilit în octombrie 2014 şi le-a prezentat la Paris, reprezintă obligaţii pentru statele membre şi, ca atare, aceste ţinte trebuie să fie atinse şi îndeplinite, iar locul şi rolul strategiei energetice a României în context european trebuie să fie acela potrivit căruia calitatea noastră în zonă de furnizor şi respectiv de exportator de energie, să fie acela pe care ni-l dorim, adică: furnizor de servicii pentru întreaga regiune, exportator şi, în acelaşi timp, să asigurăm întregul consum naţional, atât pentru noi, cât şi pentru Republica Moldova.

Galerie foto