Cărbunele va face parte din mixul energetic național, dar într-un procent redus, ceea ce va presupune redimensionarea Complexului Energetic Oltenia! Asta reiese din primele concluzii generate de discuțiile pe noua strategie energetică. O parte din subiectele abordate în perioada 9-10 martie pot fi consultate pe site-ul ministerului. La discuții au participat și lideri sindicali și directori din Oltenia, dar se pare că au luat cuvântul doar Constantin Bălășoiu și Ioan Pisc Scrădeanu. Unul a vorbit despre export, altul despre constituirea a doi campioni energetici.

Discuțiile pe noua strategie energetică sunt coordonate de secretarul de stat Corina Popescu. La discuții participă, în ateliere de lucru, zeci de persoane din toate sectoarele sistemului energetic. Din grupul de lucru al strategiei fac parte și directori și lideri sindicali din Oltenia. Se pare că doar Constantin Bălășoiu a luat cuvântul, el susținând că sunt centrale hidro mai scumpe decât grupurile termo. A insistat pe problema exportului de energie: “România este condamnată la a face export din cauza procedurii Transelectrica, prin care stabileşte cantitatea de energie din surse regenerabile care poate să intre în Spațiul Economic European; curbele clasate nu sunt reale”. Totodată, el a susținut că “împărţirea pe surse energetice va genera o problemă a securităţii în aprovizionarea cu energie”.
Problemele sectorului sunt majore, elaborarea Strategiei Energetice naționale fiind îngreunată de lipsa unei Strategii de dezvoltare economică a României şi informaţiilor din agricultură sau transporturi. Sunt susținute tot felul de idei, fiecare în funcție de interes sau de zona din care provine. Potrivit minutei de pe site-ul Ministerului, s-a propus inclusiv preluarea unei idei de la austrieci, prin care operatorii şi producătorii ar trebui să dea cartele cu o cantitate de energie acordată în mod gratuit.

Despre mixul energetic
Ceea ce interesează Gorjul este crearea unui mix energetic, subiectul fiind dezbătut pe larg. Însă, concluziile nu sunt din cele mai bune. Cărbunele va fi inclus în acest mix energetic, creat la nivel național, însă într-un procent scăzut, prioritate având energiile nepoluamte și cu costuri mici. “În stabilirea mixului, ar trebui să se plece de la capacităţile instalate în energie din surse regenerabile (circa 5-6000 MW) + hidro (circa 6000 MW) + nuclear (1400 MW) şi să se calculeze care este necesarul de capacitate pentru restul surselor (cărbune şi gaze), care să asigure siguranţa în funcţionare şi adecvanţa (estimat circa 6000 MW)”, este concluzia trasă în urma primelor discuții.
Sindicalistul Ion Pisc, prim-vicepreședinte al Blocului Național Sindical, susține înființarea unor companii cu un anumit mix energetic. “În România trebuie sa fie maximum două societăţi mari de producere a energie pentru a fi competitivă în această zonă a Europei; societăţile trebuie să fie echilibrate din punct de vedere al producţiei şi costurilor; ar fi fost bine să fie unite CHE cu CTE pentru a crea un holding mare, puternic şi competitiv”.
Ideea înființării a două companii energetice mari a fost combătută de Mihai Darie, director la Nuclearelectrica. “Crearea de „campioni” nu este posibilă; problemele legate de crearea unui coş de energie – probabil că nu este posibil, pe motiv de încălcare a regulilor concurenţei”.
Ştefan Frangulea de la Hidroelectrica a recunoscut faptul că în condiţii de secetă, Hidrorelectrica nu poate fi folosită la capacitatea instalată şi trebuie folosit cărbunele, propunând ca, în celelalte perioade, cărbunele să fie folosit pentru export.
Dar au fost și propuneri pentru investiții în tehnologii nepoluante în sectorul minier. Eugen Cincu, EcoSolutions, susține că “gazeificarea poate transforma cărbunele în energie nepoluantă (brevet Românesc); cărbunele se poate transforma în uree, şi se poate alimenta Oltchim”.
Dar este menținută ideea că nu este loc pentru toate energiile pe piață. “Strategia trebuie totuşi să „discrimineze”, trebuie să se facă nişte alegeri, nu este loc pentru toate tehnologiile în piaţă; în plus, alegerile respective au un cost – cum va fi acesta finanţat? Este destul de improbabil ca investitorii privaţi, în contextul actual, să se îndrepte spre sectorul nuclear sau spre cărbune. La nivelul UE se discută din ce în ce mai mult de producere distribuită, noi discutăm în continuare de proiecte de centrale/unităţi mari. Este necesară o schimbare de abordare, pentru a nu avea capacităţi pe care nu le vom utiliza”, este o altă concluzie a discuțiilor pe Strategia Energetică națională.
În același timp, cei prezenți au căzut de acord că energia pe cărbune trebuie să fie menținută și susținută pentru că asigură securitatea energetică a țării.
CONSUM
Încă o dată s-a ajuns la concluzia că o mare problemă este și lipsa consumului, observându-se necesitatea unor proiecte de ţară, care să stimuleze creşterea consumului de energie electrică. Cu toate acestea, s-a discutat mai mult despre export, decât despre soluții de susţinerea consumului intern.
ADOPTARE
Președintele Comisiei de industrii din Parlament, deputatul PSD Iulian Iancu, a fost și el prezent și a susținut cauza energiei pe bază de biomasă. El a adus în discuție și modalitatea de a adoptare a strategiei aflată în discuție, propunând adoptarea prin ordonanță de urgență.
STRATEGIE
Ultima Strategie energetică a României a fost elaborată în 2007. Din 2012, toți miniștrii energiei au avut ca prioritate elaborarea unei noi strategii. În final, unul dintre aceștia, Răzvan Nicolescu a prezentat câteva capitole, referitoare la situația actuală, nu și soluții.