Mutarea sediului social al Complexului Energetic Oltenia la Bucureşti rămâne un „subiect în analiză” pentru ministrul Energiei. Chiar dacă nu au reuşit deocamdată mutarea sediului, oamenii ministrului Grigorescu aduc bucureştenii în conducerea companiei. Unii cu CV-uri convingătoare, alţii care par adunaţi de pe drumuri. Omul cheie al ministrului pare să fie Valeriu Ştefan Ivan, membru în Consiliul de Supraveghere, despre care mediul politic şi sindical din Gorj spune că este cel care decide ce are şi ce nu are voie să facă managerul Ciobotărică. Ivan, alături de consiliul de supraveghere, este omul care a cerut mutarea sediului la Bucureşti şi care săptămâna trecută a numit în Directoratul companiei un avocat fără nicio legătură cu domeniul energetic.

Ivan Ştefan Valeriu, membru în Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia, omul despre care se spune că “face şi desface”, îşi ascunde cariera de ochii opiniei publice. Are 48 de ani, fiind născut în august 1968. Se spune despre el că a lucrat în Serviciul Român de Informaţii, de unde ar fi fost dat afară. În CV-ul publicat pe site-ul Complexului Energetic Oltenia, la capitolul experienţă profesională a trecut doar lector la Universitatea Bucureşti din 2012 până în prezent şi preşedintele unei organizaţii neguvernamentale – Centrul de Analiză şi Prognoză pentru Orientări Strategice – din 2014 până în prezent. Cu ce s-a ocupat Ivan Ştefan Valeriu până la vârsta de 44 de ani rămâne un mister.

 Ivan, detectiv particular?

Nici şcolile nu au curs una după alta. Deşi a terminat liceul în 1985, a intrat la facultate în 1993, absolvind în 1998 Dreptul la Universitatea Bucureşti. Numele Ivan Ştefan Valeriu apare în 2005 pe o listă a detectivilor particulari, atestaţi de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, o listă pe care apar foşti poliţişti şi ofiţeri de informaţii.

Ivan este căsătorit şi deţine împreună cu soţia o locuinţă în Bucureşti şi trei autoturisme. În declaraţia de avere completată la finalul anului 2015 apar următoarele venituri: 1.165 lei ca lector la Universitatea Bucureşti, 15.061 în calitate de consilier la Camera Deputaţilor, 2.978 lei – consilier personal la Departamentul Energie, 10.600 lei ca administrator la Oil Terminal SA Constanţa (companie de stat), 12.364 lei bursă doctorală. Soţia Loredana este funcţionar cu statut special la UM 0472, unitate a SRI.

CV-ul lui Ivan este actualizat până la data de 15 iunie 2014, dar din declaraţia de interese aflăm că ulterior a ocupat tot felul de posturi în companiile de stat. Astfel, în 2015 Ivan a fost simultan administrator la Oil Terminal Constanţa, membru AGA la Institutul de Cercetări Metalurgice, administrator la Societatea Naţională a Apelor Minerale, reprezentant Transelectrica la OPCOM, cumulând venituri de 30.000 de lei, la care se adaugă cele de supraveghetor la CE Oltenia.

Ivan este o ţintă a politicienilor locali.  Morega l-a numit “Ivan cel Groaznic” şi l-a acuzat că face jocurile privind mutarea sediului CE Oltenia la Bucureşti. Liberalul Dan Vîlceanu a spus despre Ivan că „este şi el un pesedist care în perioada 2013-2014 a fost consilierul parlamentarului Alin Petrache, fiul vestitului Petrache din grupul Petrache-Cocoş-Bittner, adică „mafia personală” a lui Adrian Năstase”.

Potrivit unor fotografii postate pe facebook, Ivan şi Grigorescu se cunosc de dinainte ca acesta din urmă să fie ministru, apărând împreună la o dezbatere cu studenţii de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

 Avocat cu facultăţi particulare, în Directorat

Cea mai recentă decizie a Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia este numirea a două persoane noi în Directorat, fără ca acestea să conducă divizii din companie, cum era până acum. Este vorba de un avocat din Bucureşti, Adrian Mircea Teodorescu, şi un inginer din cadrul companiei, Ovidiu Bălăcescu.

Adrian Mircea Teodorescu, avocat, locuieşte în Bucureşti. A absolvit liceul la Tecuci în 1993, după care a făcut două facultăţi particulare. Facultatea de Management – Marketing la Universitatea Româno-Americană, absolvită în 1996 şi Facultatea de Drept la Universitatea Ecologică Bucureşti, absolvită în anul 2000, când a susţinut licenţa la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. În anul 2001 a devenit avocat stagiar, practicând avocatura până în august 2013, când a devenit consilier juridic la regia de transport public din Bucureşti, RATB. În mai puţin de o lună a fost promovat director de Achiziţii – Marketing la RATB, post ocupat până în februarie 2014. În CV-ul postat pe site-ul companiei apare o pauză de câteva luni, până în 28 iunie 2014, când Adrian Mircea Teodorescu devine director la RADET Bucureşti, post în care rămâne până la 25 martie 2015, dată la care a fost retrogradat pe postul de director adjunct la aceeaşi regie de distribuire a agentului termic în capitală. Nici aici nu a stat prea mult, părăsind postul pe 24 august 2015, dată după care nu se ştie cu ce s-a ocupat, pentru că nu a trecut în CV.

Teodorescu are 42 de ani şi şi-a trecut în CV la capitolul „aptitudini”: gândire critică, capacitate de sinteză, capacitate de argumentare, spirit inovator, comunicativ, creativ, capacitate de empatie, bun strateg, abilităţi de interpretare a reacţiilor şi trăirilor umane.

Potrivit declaraţiei de avere depusă în 2015 la RADET, singura sa avere este un Opel Corsa fabricat în 2002. Liberalii gorjeni au spus într-o conferinţă de presă că Teodorescu a avut susţinerea majorităţii PSD din consiliul general al Capitalei pentru a deveni director la RADET şi că este „omul lui Vanghelie”.

 Omul cheie în aplicarea programului de restructurare

Din afara companiei a venit şi Petra Patricia Pătraşcu, direct pe postul de Director Direcţia Resurse Umane. Gorjeancă la origini, are un tată care lucrează la Întreprinderea de Drumuri şi Poduri şi un frate la Muzeul Judeţean, ambele entităţi care ţin de Consiliului Judeţean, ceea ce a dat drumul la speculaţii de genul “este omul lui Călinoiu”.

Petra Pătraşcu are două facultăţi: Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii Bucureşti (promoţia 2008) şi Drept şi Ştiinţe Administrative la Universitatea Ecologică (promoţia 2014).

Primul loc de muncă trecut în CV este referent resurse umane la Realitatea Media şi Agenţia de Presă News In, din noiembrie 2006, după care a lucrat tot pe resurse umane la Centrul Medical Romar (2007-2008), Adecco Romania, firmă specializată în servicii de resurse umane (din 2008 şi până în 2016 când a ajuns la CE Oltenia). În ultimii ani a fost angajata Adecco, având locul de muncă la sediul beneficiarului, IBM România.

Potrivit declaraţiei de avere, deţine un teren în Ilfov, o locuinţă în Bucureşti, iar în mediul privat avea un venit de circa 80.000 de lei pe an.

 Bancherul de la CEO

Radu Cristian Pop, director Direcţia Management Proiecte şi Reprezentare Instituţională, are 42 de ani şi a fost în Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia înainte de a fi numit director.

A urmat Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul ASE Bucureşti (1993 – 1997), vorbeşte trei limbi străine (engleză, franceză, italiană) şi a făcut carieră în sistemul bancar, lucrând la EximBank, Banca Turco-Română, Banca Românească, Unicredit. În 2004 a părăsit pentru doi ani sistemul privat pentru a lucra la Ministerul Finanţelor ca analist de credite şi s-a ocupat de aplicarea unor proiecte ale Băncii Mondiale. În 2005 a revenit în sistemul privat, fiind până în 2010 consultant la Total Bussines Consulting SRL. Ulterior, timp de trei ani s-a ocupat de aplicarea unui plan de restructurare la Distins Distribution SRL, iar anul 2013 l-a găsit din nou în mediul bancar, ca manager proiect la OTP Bank, de unde a ajuns la director la CE Oltenia.

Singura avere a lui Pop este un autoturism Toyota din 2010, câştigurile pe care le-a avut la ultimul loc de muncă fiind confidenţiale. Pop a făcut în 2014 credite de 90.000 de lei.

Director fără CV

Deşi este director de săptămâni bune, noul şef de la Direcţia Achiziţii nu şi-a făcut timp să-şi publice CV-ul, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Ionuţ Daniel Dragomir a venit la CE Oltenia de la Hidroelectrica, fiind un apropiat al lui Remus Borza, cel care îşi doreşte să se ocupe de insolvenţa CEO. Cât mai repede.

Surprinzătoare a fost şi revenirea în companie a lui Daniel Pităroiu, fost director financiar pe vremea lui Ciurel, în anul 2014 cu pierderi de aproape 700 de milioane de lei la CE Oltenia. A plecat în 2015 şi a fost readus în companie în 2016, fiind consilierul managerului interimar Ciobotărică.

 Sindicatele cer demisii

Sindicatele din Complexul Energetic Oltenia au spus că nu vor accepta concedieri colective până când directorii aduşi din afara companiei nu vor fi demişi. Preşedintele FNME, Dumitru Pârvulescu, a spus că aceştia au venit pe salarii de peste 10.000 de lei, deşi nu au experienţa necesară pentru a conduce Complexul Oltenia.

Administraţia CE Oltenia a propus concedierea a două mii de persoane de la 1 iulie, astfel: 1070 de persoane care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 31 decembrie 2019, precum şi a 56 de salariaţi de la SE Chişcani, 6 de la reprezentanţa Bucureşti, 483 de la Husnicioara, 54 de la Sector Seciuri, 10 de la Mina Tehomir şi 321 de la TESA.

Managerul Ciobotărică a descris programul ca fiind “o mică operaţie cu anestezie, ca să nu discutăm mai târziu despre o operaţie pe cord deschis fără anestezie". Faptul că în plin proces de restructurare sunt aduşi în companie directori din afară, cu CV-uri discutabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la corectitudinea aplicării acestui proces.