Unul dintre puţinii crescători de animale din sudul judeţului care are o fermă cu zeci de capete este pe punctul de a-şi pune lacătul pe poartă pentru că intră în iarnă fără furajele de care ar avea nevoie pentru atâtea vite. Marian Păişanu şi soţia au reuşit să amenajeze la Brăneşti o fermă pentru care au primit ani la rând subvenţii de la APIA Gorj. Anul trecut a apărut o „greşeală” în cererea lor de acordare a subvenţiilor, iar acum instituţia i-a informat despre o „eroare”, pe care angajaţii instituţiei de stat o pun însă pe seama fermierului, nu a lor sau a sistemului informatic.

Greşeala de anul trecut a putut fi corectată la timp şi astfel banii au ajuns în conturile soţilor Păişanu fără să se gândească cineva că lucrurile s-ar putea repeta şi anul acesta. Din primăvară, cei doi fermieri şi-au dat seama că vor avea o problemă şi au încercat încă de pe atunci să rezolve într-un fel „greşeala”, numai că de data aceasta nu s-a mai putut. Ei o acuză pe o funcţionară de la Turceni a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură că ar fi introdus greşit în calculator datele de identificare a animalelor, date preluate din baza Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor.

„Am fost la biroul de la Turceni şi am întrebat-o pe doamna de acolo, pentru că mi-am dat seama că se repetă situaţia de anul trecut, şi mi-a arătat nişte hârtii. Atunci am sesizat că pe tabel nu sunt animale eligibile, pentru care se dau subvenţii. Erau tot ale mele, dar pentru care nu se fac plăţi şi atunci am început să le pun întrebări. Au ridicat din umeri, au dat din cap şi nu am primit un răspuns clar. Mie îmi era clar că ajung la situaţia de acum, pentru că am văzut că erau trecute animale care nu intră la plată”, spune Ramona Păişanu, proprietara fermei din Brăneşti.

APIA Gorj le-a virat acestora joia trecută o subvenţie de aproape 7.500 de lei pentru animalele eligibile, bani care probabil vor fi în conturile lor în următoarele zile. Cu această ocazie au aflat cei doi şi că au posibilitatea să conteste decizia instituţiei de stat cu privire la plata respectivă, numai că oamenii spun că un proces prin instanţe nu s-ar termina nici anul viitor, iar ei au nevoie de bani cât mai repede.

„Stau cu recolta nestrânsă pe câmp. Am porumbii pe care nu am cu ce să îi adun pentru că nu am aceşti bani. Ca să mă judec cu ei, probabil ar fi vorba de un proces de ani de zile. Stau vacile mele nemâncate până atunci? Ei spun că nu e vina lor, că sistemul nu ştiu ce date corecte nu a preluat, dar ferma mea se duce de râpă în tot acest timp. N-ar fi o problemă pentru unii, că şi aşa în tot satul nu ştiu dacă mai sunt şase vaci prin gospodăriile oamenilor, că toţi au renunţat să mai crească. Mai sunt eu şi încă un băiat la Capul Dealului, dacă închidem şi noi nu mai e nimeni şi apoi o să ne mirăm că mâncăm carne importată de pe nu ştiu unde sau laptele e adus şi el din străinătate. Şi aşa am făcut un calcul simplu şi am văzut că primim 50 de bani pe zi pentru a creşte o vacă. Ar face cineva munca asta pentru o aşa sumă? Noi o facem, să ştiţi, dar nu ştiu cât timp de acum încolo”, se plânge Marian Păişanu.

„Mod eronat”

Într-o adresă pe care cei doi soţi au primit-o, APIA Gorj vorbeşte despre faptul că „au fost importate în mod eronat alte animale decât cele purtătoare de primă”. Directorul instituţiei, Constantin Negrea, spune însă că fermierul a prezentat greşit datele de identificare a animalelor şi de aici problemele cu plata subvenţiei invocate de acesta. Negrea afirmă că fermierii trebuie să fie extrem de atenţi când prezintă datele de identificare a unui animal pentru care cer plata subvenţiei întrucât orice greşeală duce la anularea plăţilor.

Şeful APIA Gorj îşi bazează informaţiile chiar pe cererea depusă la instituţie de fermierul din Brăneşti care are problemele semnalate. „Le recomandăm tuturor fermierilor să fie foarte atenţi ca în momentul în care vin să depună cererea de plată să aducă cu ei fie paşapoartele pentru fiecare animal în parte, fie un centralizator sau chiar registrul general al exploataţiilor. Acestea pot fi puse la dispoziţia funcţionarului public, funcţionar care în lipsa unor astfel de documente nu are de unde să ştie care sunt animalele eligibile ale solicitantului. Nici sistemul informatic nu avertizează în privinţa unei anumite trasabilităţi a animalelor din campania anterioară”, spune Negrea.