Revista The Economist a anunțat alegerea „Țării Anului 2023”, luând în calcul contextul global dificil marcat de conflicte și tendințe autoritare. Ucraina și Republica Moldova nu au fost luate în considerare iar alegerea jurnaliștilor s-a oprit asupra altei țări foarte vizitate de români, recunoscând progresele semnificative înregistrate în ultimul an.

Într-o postare oficială, redacția The Economist a explicat că anul 2023 a fost marcat de războaie, instaurarea regimurilor autocratice și încălcarea legilor în multe țări, iar premiul pentru „Țara Anului” a fost acordat luând în considerare alte criterii, precum recunoașterea și premierea locului care s-a îmbunătățit cel mai mult în acest context și condiții dificile.

Revista The Economist subliniază că, în ciuda provocărilor majore cu care s-au confruntat omenirea și multe țări în 2023, există locuri care au reușit să își îmbunătățească situația și să ofere exemple de reziliență și evoluție pozitivă.

„Istoricii nu vor privi înapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit războaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe ţări oamenii puternici au încălcat legile şi au îngrădit libertăţile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual ‘ţara anului’. Dacă premiul nostru ar fi fost pentru rezistenţa oamenilor obişnuiţi în faţa ororii, ar fi existat o mulţime de candidaţi, de la palestinienii şi israelienii în conflictul lor acerb până la sudanezii care fug în timp ce ţara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început să desemnăm ţara anului, în 2013, am căutat să recunoaştem ceva diferit: locul care s-a îmbunătăţit cel mai mult”, explică redacția The Economist.

Revista britanică recunoaște două categorii distincte de țări remarcabile în anul 2023, evidențiind locurile care au rezistat intimidărilor vecinilor autocrați și cele care au apărat democrația și valorile liberale la ele acasă.

Revista The Economist a desemnat Grecia ca fiind „Țara anului” pentru anul 2023, evidențiind parcursul impresionant al țării dintr-o criză financiară devastatoare într-un lider economic în doar zece ani.

În urmă cu un deceniu, Grecia se confrunta cu o criză a datoriilor care a paralizat economia, iar veniturile scăzuseră drastic. Contractul social era în prag de colaps, iar partidele extremiste câștigau teren. Guvernul, în căutare de soluții, s-a apropiat de China, vânzând chiar principalul său port, Pireu, unei companii chineze.  Totuși, în prezent, Grecia a evoluat semnificativ, depășind provocările anterioare. The Economist subliniază că, deși nu este lipsită de probleme, cu evenimente precum un accident feroviar și un scandal privind interceptările telefonice și tratarea migranților, Grecia a demonstrat că poate adopta reforme economice dureroase și sensibile.

Transformarea Greciei, de la pragul colapsului la un lider economic, este evidențiată ca exemplu de patriotism reținut și abordare responsabilă a guvernului.

The Economist atrage atenția că jumătate din lume urmează să voteze în 2024 și că democrații din întreaga lume ar trebui să fie atenți la lecția oferită de Grecia.  „Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure şi sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reţinut – şi totuşi să se câştige alegerile. În condiţiile în care jumătate din lume urmează să voteze în 2024, democraţii de pretutindeni ar trebui să fie atenţi”, a scris prestigioasa revistă.