80% din locuitorii din Glogova, branşaţi ilegal la apă
Situaţie aproape incredibilă în comuna de pe malul Motrului, unde doar o cincime dintre localnici îşi achită în ultima vreme apa pe care o consumă de la reţeaua realizată cu fonduri SAPARD. Situaţia respectivă are legătură directă cu restructurările de personal pe care ar fi trebuit să le facă şi Primăria Glogova, localitatea fiind una din cele 4 din Gorj în care noile organigrame nu au fost aprobate, situaţia fiind generată de problema apei neplătite de ani de zile.
Guvernul a anunţat, sec, faptul că primăriile care nu au organigrame restructurate nu mai primesc alocaţii bugetare până nu îşi rezolvă problema, iar la Glogova ar fi trebuit restructurat un singur post, care şi acela este ocupat de o persoană angajată temporar. O funcţie pe la serviciul agricol ar fi trebuit să dispară din organigrama de 18 posturi şi totul era în regulă, numai că funcţia respectivă a fost ocupată anterior de actualul edil al comunei, iar atâta timp cât este primar, acesta are postul rezervat.
O altă variantă aflată la îndemâna aleşilor locali din Glogova era aceea de a externaliza cele patru funcţii deţinute de angajaţii serviciului de apă din comună. La vot lucrurile nu au fost deloc simple pentru că un consilier PSD şi unul PDL au lipsit, fiind în concediu de studii, iar dintre cei prezenţi 4 aleşi ai PSD şi PC s-au abţinut, reprezentantul PRM votând contra.
Explicaţiile viceprimarului
Conservatorul Gheorghe Milea este viceprimar al comunei şi spune că el nu a putut vota decât prin abţinere pentru că lucrurile sunt complicate, organigrama propusă nu era bună şi externalizarea celor patru muncitori de la serviciul de apă i-ar fi lăsat pe aceştia pe drumuri. De ce şi-ar fi pierdut oamenii slujbele este simplu. Viceprimarul afirmă că doar 20% din localnici îşi achită apa consumată, restul de 80% fiind branşaţi ilegal sau având apometrele defecte, motiv pentru care nu plătesc şi, în consecinţă, o societate care să administreze reţeaua nu ar avea de unde să facă rost de bani. Culmea este că reţeaua de apă a fost realizată cu fonduri SAPARD şi, deci, ar fi trebuit să funcţioneze ca la carte, numai că după expirarea celor cinci ani de monitorizare din partea forurilor europene realitatea se dovedeşte a fi una strict românească.
„Noi ne-am opus externalizării, deşi riscăm să nu mai prindem fonduri de la buget. Nu-mi asum însă această responsabilitate pentru că în momentul convocării şedinţei primarul putea reface organigrama. Externalizarea nu era o soluţie. Bazinul de apă este mic şi este pus la mijlocul comunei, iar cum la noi e deal şi pompe nu avem e clar că cei din vârful dealului nu vor avea apă niciodată şi nici nu vor plăti. Am făcut proiect de hotărâre pentru închiderea robineţilor stradali tocmai pentru că reţeaua nu făcea faţă consumului. Acum, de vreo lună, se merge din poartă în poartă şi se verifică instalaţiile, dar oamenii tot nu plătesc, deşi mulţi sunt branşaţi ilegal. Primarul putea merge pe organigrama care a fost anul trecut, cu 17 posturi, şi totul era perfect. Dacă noi am fi făcut o societate pentru reţeaua de apă oamenii de acolo rămâneau şomeri pentru că dacă plătesc 20% din consumatori vă daţi seama că nu aveau încasări. În plus, la o societate trebuie director şi contabil şi, automat, la cei 4 salariaţi externalizaţi se mai adăugau doi, iar dacă mai punem şi o secretară şi cine mai ştie ce se şi dublează şi tot nimic n-am făcut”, spune vicele din Glogova.