În 1695 în Anglia regelui William al III-lea se introduce impozitul pe ferestre, pe care populația învață repede cum să-l ocolească: pur și simplu se zidesc ferestrele cu cărămizi. De precizat că fiscul ia în calcul pentru plată numai geamurile dinspre stradă.

 În 1916 a avut loc cel mai grav accident feroviar din România, Catastrofa feroviară de la Ciurea, soldată cu peste 1000 de morți.

 În 2019 autoritățile din orașul Wuhan, RP Chineză au anunțat un focar de infecție cu o pneumonie cu cauze necunoscute, care avea să fie ulterior identificată drept COVID-19, o boală virală contagioasă care a produs o pandemie în anul următor.

Catastrofa feroviară de la Ciurea

A fost el mai cumplit accident feroviar din istoria României şi al doilea cel mai grav petrecut vreodată în lume. În plin război mondial, un tren cu refugiaţi care a plecat de la Galaţi şi se îndrepta spre Iaşi a deraiat şi s-a răsturnat cu 10 kilometri înainte de a ajunge la destinaţie. Accidentul s-a produs în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad - Iași.

Guvernul vremii a încercat din răsputeri să ascundă tragedia,scopul era acela de a nu demoraliza şi mai tare populaţia greu încercată de război. Un bilanţ făcut public câţiva ani mai târziu arată că peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în catastrofa la Ciurea şi că au existat mai puţin de 300 de supravieţuitori.

Trenul era alcatuit dintr-o garnitură de 26 de vagoane, acestea erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși, și de civili refugiați. Un mare număr de persoane călătoreau pe acoperișurile vagoanelor sau pe scări și între tampoanele de legătură.

Rămas fară frâne, trenul nu a mai putut fi oprit, iar vagoanele au deraiat. Unul dintre vagoane intrând in coleziune cu vagoanele cisterna stationate pe linia 1 a gării, declansand o explozie.

Nicio anchetă oficială asupra evenimentelor din gara Ciurea nu a fost realizată astfel încât cauzele exacte ale acestui accident feroviar nu sunt elucidate.