Faptul că oamenii trăiesc mai mult timp și, prin urmare, petrec mai mult timp la pensie pune în discuție sustenabilitatea sistemelor de pensii. Acest lucru a obligat factorii de decizie politică să regândească proiectarea planurilor de pensii pentru a atenua povara longevității crescute. 

Țări precum Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Finlanda au pus în aplicare reforme care leagă vârsta de pensionare de schimbările în ceea ce privește speranța de viață. Cu toate acestea, implicațiile demografice și financiare ale acestor legături nu sunt bine înțelese. Și în România s-a pus această problemă, și în același timp factorii politici și-au pus întrebarea dacă speranța de viață va influența vârsta de pensionare.

Totuşi, anul trecut, pentru prima dată în acest secol, durata medie preconizată pentru speranța de viață a europenilor a scăzut. Potrivit Comisiei Europene, pandemia este parțial de vină. Aceasta este o problemă globală care ar putea afecta economiile dezvoltate. 

Vârsta medie în UE este pe cale să crească cu 4,5 ani în perioada următoare, până în 2050. 

Combinația dintre faptul că oamenii trăiesc mai mult, dar muncesc mai puțin, ridică perspectiva ca țările să se lupte cu scăderea veniturilor fiscale viitoare. Asta în condițiile în care costurile de întreținere a unei populații îmbătrânite, creșterea pensiilor și a nevoilor de asistență medicală, se îndreaptă în direcția opusă.

În 2021 speranța de viață pentru România a fost de 76,23 ani, în creștere cu 0,18% față de 2020. Datele statistice ale anului 2022 arată o scădere față de anul trecut, aceasta ajungând la vârsta de 74 de ani.