Slujbe speciale la Lainici pentru „transformarea” pâinilor în Paşti!
Mănăstirea Lainici aşteaptă mâine noapte ca mii de credincioşi să îi treacă pragul, localnici din Gorj, dar şi din Valea Jiului venind anual de Paşti aici pentru a lua lumină şi „Paşti”, pâinea specială care reprezintă trupul Mântuitorului.
Călugării au început pregătirile de mai mult timp pentru ca în noaptea de Înviere totul să fie în regulă, iar pâinea care mâine noapte va deveni „Paşti” a fost coaptă încă de luni seara. Pâinea respectivă nu este însă o simplă pâine, ci este una pregătită special, în condiţii speciale, pe tot parcursul săptămânii călugării ţinând slujbe prin care se roagă pentru binecuvântarea acesteia şi transformarea ei în „Paştele” după care se înghesuie toată lumea.
Stareţul Ioachim Pârvulescu spune că pâinea care va fi împărţită mâine seară este dintr-o făină specială, el recomandând tuturor să folosească făină direct de la moară, care să nu aibă alte „adaosuri” care pot fi nocive organismului uman. „Faina trebuie să fie foarte curată, ideal fiind ca să nu fie din ceea ce găsim în ziua de azi pe toate rafturile cu aditivi şi tot felul de compuşi. Să fie făină de la moară pe cât posibil pentru că aceasta este cu siguranţă naturală. Luni şi marţi la noi s-au frământat şi s-au copt peste 500 de pâini, iar miercuri seara au fost aduse în altarul mănăstirii. Azi (n.r.- joi), la liturghia Sfântului Vasile, se proscomideşte din ele pentru vii şi adormiţi, iar după sfânta liturghie de sâmbătă se duce şi se taie pentru sfintele Paşti. Aşa cum e tradiţia în zona noastră, sfintele Paşti se împreună cu vin, se face sfinţirea sâmbătă după-amiază spre seară, iar când se termină de pregătit aceste sfinte Paşti se dau oamenilor”, spune stareţul de la Lainici.
Puţină lume ştie că pentru a deveni Paşti, pâinea coaptă în cuptoarele de la Lainici este supusă unor ritualuri speciale, unul dintre ele presupunând ca în timpul slujbei de ieri călugării să folosească o lipie specială. Aceasta este specială întrucât are pe ea o ştampilă folosită şi în urmă cu 2000 de ani de primii creştini. Pecetea respectivă face ca pe lipie să se imprime numele Mântuitorului, respectiv Isus, dar şi literele care, aparent, formează cuvântul NICA, stareţul mănăstirii explicându-ne ce reprezintă semnele de pe lipia coaptă. „Sunt simboluri din primul veac creştin şi înseamnă că Isus învinge. În centrul pecetii este domnul Isus Hristos, apoi cele 9 cete de îngeri şi Maica Domnului, totul fiind aşa cum este în tradiţia bisericii noastre ortodoxe”, ne-a menţionat Ioachim Pârvulescu.