Mai mulţi cercetători de la Institutul de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române, dar şi câteva zeci de artişti plastici au trimis o scrisoare preşedintelui României, Klaus Iohannis, precum şi instituţiilor de cultură de la nivel central, prin care solicită ca opera „Cuminţenia Pământului” să rămână în ţară. Aceştia motivează că face parte dintr-un triptic virtual, Constantin Brâncuşi fiind iniţiatorul unui curent artistic distinct în arta veacului XX.

Institutul de Antropologie Francisc Rainer (IAFR), al Academiei Române a desfăşurat cercetări de brâncuşiologie de peste 30 de ani. În urma acestor cercetări s-a descoperit că Brâncuşi este iniţiatorul unui curent artistic distinct în arta veacului XX, simbolismul hylesic (material). De asemenea, s-a demonstrat că lucrările ce inaugurează, în anul 1907, opera matură a sculptorului, respectiv „Cuminţenia Pământului”, „Sărutul” şi „Rugăciune”, alcătuiesc un triptic virtual ce anunţă programul şi principiile artistice ale sculptorului. Potrivit cercetătorilor, afirmaţiile plastice conţinute în tripticul din 1907 sunt atât de importante încât Brâncuşi a ţinut să le repete şi să dezvolte prin intermediul unui al doilea triptic virtual, „Doamna Eugene Meyer Jr.”, „Adam şi Eva” şi „Vrăjitoare”, iniţiat în 1916, lucrările aflate în muzee americane. Mai mult, opera brâncuşiană se încheie în 1937, prin Ansamblul de la Târgu Jiu, ce rescrie în registrul monumental afirmaţiile tripticului din 1907. Toate acestea, i-au făcut pe cercetători să trimită o scrisoare deschisă preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, primului-ministru Dacian Cioloş, precum şi instituţiilor de cultură de la nivel central. „România posedă două din cele trei tripticuri de lucrări ce fundamentează o revoluţie de magnititudine planetară în artele plastice de început de veac 20. Ca prim pas, apare imperativul implicării directe a Guvernului ca tripticul de lucrări din 1907, a cărei valoare culturală este nestimabilă, să nu fie descompletat prin înstrăinarea din patrimoniul public a „Cuminţeniei Pământului”. În circumstanţele date, acesta este un imperativ pentru orice guvern, din orice ţară- un gest care nu admite derogări”, se arată în scrisoarea trimisă guvernanţilor.
SEMNATARI
Scrisoarea este semnată de către: Matei Stîrcea-Crăciun, antropolog IAFR; Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor; Petru Bejan, profesor la Facultatea de Filosofie, Universitatea Al.I.Cuza; Doru Strâmbulescu, managerul Centrului „Constantin Brâncuşi”; Gheorghiţă Geană, antropolog IAFR; Ştefan Dorondel, antropolog IAFR, precum şi de zeci de artişti plastici.
OPERĂ
Opera lui Brâncuşi „Cuminţenia Pământului“ a devenit motiv de scandal electoral. Subscripţia naţională a fost un eşec deoarece românii au donat doar un milion de euro şi era nevoie de 6. În final, Guvernul a anunţat că va plăti integral lucrarea, 11 milioane de euro, dar de atunci au apărut mai multe amânări.