Baia de Fier a făcut încă un pas pentru a deveni staţiune turistică, alături de alte 11 localităţi din ţară. Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a elaborat un act normativ în acest sens, pe care îl va supune aprobării guvernului.

Localităţile care vor primi statut de staţiune turistică sunt Comuna Suceviţa, jud. Suceava; Comuna Pojorâta, jud. Suceava; Băile Banffy - Topliţa, jud. Harghita; Oraşul Borsec, jud. Harghita; Oraşul Negreşti-Oaş, jud. Satu Mare; Băile Ocna Dej, jud. Cluj; Comuna Sângiorgiu de Mureş, jud. Mureş; Localitatea Colibiţa, jud. Bistriţa Năsăud; Oraşul Moineşti, jud. Bacău; Comuna Baia de Fier, jud. Gorj; Comuna Boghiş, jud. Sălaj; Comuna Moisei, jud. Maramureş.
„Atestarea staţiunilor turistice reprezintă, pe lângă dezvoltarea socio-economică a acestor localităţi, posibilitatea de accesare a fondurilor europene - Axa 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului/Prioritatea de investiţii 7.1. - Sprijinirea unei creşteri favorabile a ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endrogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industrial aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice”, scrie în comunicatul ANT.

Peştera Muierii, principala atracţie turistică
Peştera Muierii este cel mai vizitat obiectiv turistic din Baia de Fier. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România.
Peştera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia speologica împărţita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) şi sectorul de sud (880m).
Adevăratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încăperi sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.
Alte câteva atracţii sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice şi mistreţi. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite şi fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiţi. Fragmentele de craniu aparţinând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.
În Peştera Muierilor s-au descoperit urşi de cavernă complet pietrificaţi.