”Mămăligă” transformată de Țopescu în „Energii Captive”!
După ce a reușit să aducă mii de oameni în pădurea de la Poienari, cea cu copacii vopsiți pentru a preveni tăierea lor, artistul Mihai Țopescu are toate șansele să fie din nou în atenția gorjenilor și nu numai după ce a denumit o sculptură a sa de la Simpozionul Brâncuși într-un mod destul de original.
„Energii Captive” este numele pe care artistul l-a dat lucrării sale pentru a fi unul cât se poate de „serios”, deși, în particular, acesta mărturisește că mintea i-a stat la cu totul altceva în ultima lună în care a creat opera respectivă.
„Inițial mi-am dorit să îi spun «Mămăligă», dar mi-am dat seama că ar fi un nume care nu era pe placul multora. Aș fi vrut ca pe frânghiile acelea să scriu «Justiție», «Poliție», «Corupție», pentru că ele sunt niște chingi care țin captivă energia acestui popor. În cele din urmă am optat pentru varianta cu «Energii Captive» pentru că mesajul este, în fond, același. Oricum, ediţia din acest an a taberei de sculptură este una extraordinară, cu artişti nu doar valoroşi, cu artişti cu cotă, care au lăsat aici lucrări valoroase şi a căror cotă oricând poate să explodeze. Sunt fericit că am făcut parte din acest grup”, a declarat Țopescu.
Artistul a mărturisit cu această ocazie și că proiectul unei noi păduri pictate în apropiere de Petroșani, pe modelul celei de la Poienari, nu va mai fi dus la bun sfârșit pentru că autoritățile locale din Valea Jiului au decis să nu finanțeze acțiunea respectivă. Inițiativa de a-l chema pe Țopescu acolo pentru a picta câteva sute de arbori și a crea un punct cultural în mijlocul pădurii a aparținut edililor din Petroșani, dar consilierii locali au votat cu un vot mai mult împotriva derulării acestui proiect.
Tabăra de sculptură, precum și cea de pictură, desfășurată la Rânca, în ultimele două săptămâni, s-au încheiat duminică la Târgu Jiu, lucrările realizate de artiști români și străini fiind donate autorităților locale. La Rânca, pictorii veniți din mai multe țări au fost găzduiți la pensiunea lui Constantin Pănescu, acesta ocupându-se ca artiștii să aibă tot ce le trebuie pentru a crea în voie. Pictorii străini au avut ocazia să descopere tainele mămăliguței făcute la ceaun, unii dintre ei interesându-se dacă pot lua așa ceva acasă pentru a le arăta și rudelor originalul meniu românesc.