Preşedintele Croaţiei este o femeie extrem de frumoasă, a cărei popularitate a crescut în România şi în lume după frumoasa figură făcută de echipa de fotbal a acestei ţări la Campionatul Mondial recent încheiat.

Kolinda Grabar-Kitarovic vorbeşte şapte limbi străină şi şi-a atras oamenii de partea ei cu ajutorul unor măsuri care sunt exact pe dos faţă de cele luate în România. A vândut avionul prezidențial, a vândut cele 35 Mercedes Benz care erau atribuite miniștrilor și altor oficiali, iar banii au ajuns în trezoreria statului. Și-a redus propriul salariu și ale miniștrilor la jumătate. Costurile și salariile ambasadorilor și consulilor au fost coborâte la 60%. A mărit salariul minim în sectorul privat. A eliminat pensiile speciale pentru senatori și deputați.

La noi, Viorica Dăncilă asasinează limba română la fiecare intervenţie publică pe care o are, iar guvernarea PSD-ALDE a dublat salariile parlamentarilor, a făcut pensii speciale pentru primari şi preşedinţi de consilii judeţene, a crescut salariile în sistemul bugetar, punând noi poveri pe sectorul privat. Guvernarea PSD-ALDE promite mult şi face puţin pentru oameni, dar este dispusă să sacrifice statul de drept pentru ca o mână de oameni să scape de dosarele penale şi să poată fura în viitor fără stres.

Croaţia are şi un sistem de autostrăzi foarte bine dezvoltat, de circa 1500 de kilometri, mult mai mult decât în România. Salariul mediu net lunar în Croaţia este de 800 de euro, mai mare ca în România. Succesul unei naţiuni în sport este uneori întâmplător, alteori vine însă ca o consecinţă firească a unei economii sănătoase, a unui sistem politic interesat de oamenii ţării respective. România mai are câţiva sportivi de top care au reuşit şi fără sprijinul statului, dar în rest, sistemul competiţional lasă de dorit în toate sporturile. Politicienii noştri se uită doar cum să fure şi din banii de sport, nu cum să ajute copiii şi tinerii să facă mișcare.