Cu aroma inconfundabilă a sărbătorilor care se răspândește deja prin târgurile de Crăciun, un produs tradițional românesc face furori: jumările. Dar nu vorbim despre simple bucățele de slănină prăjită, ci despre o adevărată experiență culinară, al cărei preț ajunge și la 200 de lei pe kilogram.

Pe aleile luminate de ghirlande din târgul de Crăciun de la Craiova, cumpărătorii stau la coadă pentru o porție de jumări. Daniela, o tânără venită cu familia, spune că, deși prețul este piperat, produsul merită:

"Le iau pentru tatăl meu. Sunt făcute ca la țară, crocante, dar cu miez moale. Știu că sunt scumpe, dar e Crăciunul, ne permitem un mic răsfăț!"

Nu toți sunt la fel de încântați. Ioan, un pensionar, oftează în fața vitrinei cu produse tradiționale: "Pe vremea mea, făceam jumări acasă, cu un ceaun mare pe sobă. Acum, la 200 de lei kilogramul, nu prea mai sunt pentru toată lumea".

Marius, un producător din Ardeal, explică prețul ridicat al jumărilor de lux: "Sunt făcute din porci crescuți natural, cu cereale și legume. Folosim slănină de cea mai bună calitate, pe care o prăjim la foc mic, ore întregi, ca să iasă perfecte. E multă muncă, iar materia primă este scumpă".

În plus, costurile de transport și prezența în târgurile de Crăciun contribuie la prețurile finale.

Rețeta tradițională: simplitate și migală

Jumările de calitate nu sunt doar o chestiune de prăjire. Rețeta tradițională implică respectarea unor pași esențiali:

Materia primă: Se folosește slănină cu strat de carne sau piept de porc, tăiată în bucăți uniforme.

Prăjirea lentă: Bucățile de slănină se pun într-un ceaun, la foc mic, fără a adăuga ulei. Grăsimea proprie trebuie să se topească treptat.

Condimentele: La final, se adaugă sare grunjoasă, iar uneori, după gust, usturoi sau boia pentru un plus de savoare.

Scoaterea jumărilor: Când sunt aurii, dar nu arse, jumările se scot pe un șervețel absorbant pentru a elimina excesul de grăsime.
"Secretul este să nu le grăbești și să amesteci constant," explică Marius.

Lux sau tradiție?

Unii consideră prețul de 200 de lei un moft urban, în timp ce alții văd în jumări un simbol al tradițiilor pe care le cumpără din nostalgie. În orice caz, acest preparat, cândva o gustare modestă, devine acum o delicatesă pentru sărbători.

"Nu e Crăciun fără miros de jumări și mămăligă caldă", conchide o bunică venită să cumpere doar o punguță mică, pentru nepoți.

Voi cât ați plăti pentru un kilogram de jumări?