Defileul Jiului ar putea deveni din nou şantier. Hidroelectrica a depus solicitare la Agenţia de Mediu pentru a face lucrări de siguranţă la investiţia de amenajare hidroenergetică a Jiului. Lucrarea pentru care s-au cheltuit în jur de 150 de milioane de euro a fost stopată de instanţa de judecată în octombrie anul trecut. Activiştii de mediu sunt suspicioşi cu privire la solicitarea depusă de Hidroelectrica.

Hidroelectrica a depus pe 3 august la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului o solicitare de emitere a actului de reglementare pentru proiectul „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti. Lucrări de punere în siguranţă ce trebuie executate în regim de urgenţă – CHE Dumitra, captări şi aducţiune Livezeni – Dumitra, CHE Bumbeşti, Nodul de presiune Bumbeşti, Baraj Livezeni, MHC Livezeni”, propus a fi amplasat în judeţele Gorj şi Hunedoara.

Potrivit anunţului, informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la ANPM şi la sediile agenţiilor din Gorj şi Hunedoara. Reprezentanta APM Gorj, Ina Blidea, a spus pentru Pandurul că documentaţia nu a ajuns încă, astfel încât Comisia de Analiză Tehnică se va întruni cel mai probabil săptămâna viitoare.

Dejeu: Dacă intră în şantier pot face orice

Curtea de Apel Bucureşti a dat pe 23 octombrie 2017 o decizie prin care a blocat lucrările la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti - Livezeni. Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti a fost deja realizată în proporţie de peste 80%. Dacă investiţia era finalizată şi pusă în funcţiune, Jiul ar fi fost deviat prin două aducţiuni subterane, una cu lungimea de 7 kilometri şi diametru interior de 3,8 metri pe traseul Livezeni-Dumitra, alta pe traseul Dumitra-Bumbeşti de 12,5 kilometri lungime şi diametrul interior de 4,00 metri.

În albia naturală a Jiului ar mai fi rămas doar un debit de 2,7 mc/sec, de opt ori mai mic decât acum. Hidroelectrica a cheltuit în jur de 150 de milioane de euro pentru acest proiect.

Călin Dejeu, membru în Comisia Mondială pentru Arii Protejate, consideră proiectul ca fiind unul nociv. Acesta crede că Hidroelectrica ar trebui doar să demoleze tot ce a făcut şi să renatureze zona. „Ei spun că vor să facă lucrări de siguranţă, dar dacă intră în şantier pot face orice, nu poate nimeni să îi verifice ce fac acolo”, a spus Dejeu.

Proiectul ar afecta semnificativ cel puţin speciile ocrotite de peşti din Jiu (care vor dispărea), populaţia de vidre (care va fi decimată) şi habitatul prioritar 91E0 (arinişul) care formează o galerie în cele două treimi inferioare ale defileului şi care, habitat riparian fiind, depinde de regimul hidrologic natural al Jiului. Normele actuale de mediu nu permit aşa ceva, dar Hidroelectrica a lucrat după proiectul din 2003, de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.