Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu găzduiește vernisajul expoziției ”Fata din grădină” a artistului Andrei Costache. Expoziția poate fi vizitată până în data de 20 mai. 

Evenimentul va avea loc marți, 30 aprilie 2024, de la ora 17:00.

O invocație a unei zile de primăvară, un sentiment revigorant de uimire, realizate în culorile îndrăznețe ale lui Andrei, aplicate pe pânză, lemn, ceramică și  hârtie.

Lucrările vin de departe, de pe meleaguri necunoscute, ajung în prezent la Târgu Jiu, ca și când ar fi fost o făcută. Gonflabilele alcătuiesc un trio nemaipomenit, unde magia reală este în formele jucăușe.

Costache încearcă să surprindă un moment de liniște totală în natură și împărtășește cu dragoste nelimitată forțele imense ale materialului care compun aceste obiecte de artă.
El pricepe că însăși conformitatea este absurdă, însă nu se lasă ușor prins în capcană și fuge cu viziunea 
artistică aproape de o gândire infinită. Ne gândim dacă nu cumva fata din grădină este însăși Eva. 
Dragonașii zâmbitori ocrotesc lumea în care fata apare, uneori informantă, alteori copilărească. Lumea lui Andrei este tot timpul plină de surprize, dar ceea ce  ne surprinde mai mult este constanta cu care lucrează.
Pentru prima oară la Târgu Jiu, Andrei Costache aduce cu sine o forță impresionantă de manifestare, care face cu ochiul și lui Brâncuși. AC, cum se mai semnează el, a studiat artele în Londra,  cu un master în sculptură creativă la Slade (UCL).

”Andrei Costache propune vizitatorului o incursiune într-o lume a poveștilor, care atrage prin culorile pastelate și vesele și prin reprezentările copilărești, esențializate în linii, contururi și forme. Artistul se joacă cu bi și tri dimensionalul cu o ușurință care ne ajută să ne imaginăm ce fel de viziuni populează lumea sa interioară. 
Fata din grădină, personajul central al acestei expoziții, este un pretext pentru atmosfera de calm pe care Andrei Costache o sugerează: un moment suspendat, la începutul sau finalul Timpului, într-o grădină – oglindă a Grădinii Raiului sau poate însăși Mama Natură într-o formă ideală și idealizată, necoruptă. Nu știm dacă este un vis de început sau de sfârșit, nu știm dacă artistul este nostalgic față de ce a fost sau dacă aspiră la o întoarcere la stări primordiale, reușind astfel o transformare (sau chiar exorcizare) a lumii actuale”, spune Dorina Cioplea-Văduva, muzeograf