Sursă foto: shutterstock.com

Raportarea ESG (Mediu, Social și Guvernanță) a avut o evoluție accelerată: de la o simplă inițiativă de responsabilitate socială corporativă, la un factor esențial în evaluarea performanței și sustenabilității companiilor. Astăzi, reglementări precum Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), impun standarde riguroase, ce nu pot fi ocolite. Companiile trebuie să fie transparente, să aibă planuri bine puse la punct și fie constante în modul în care acționează, pentru a integra ESG în strategia de business și a respecta prevederile legale. 

Raportarea ESG: sfaturi practice pentru valorificarea acesteia de către companii

Inițial, raportarea ESG era voluntară, opțională, și se concentra pe aspecte filantropice și de mediu. Odată cu creșterea conștientizării efectelor sociale și de mediu derivate din activitatea companiilor, au apărut și standarde precum GRI, SASB și TCFD, care au creat un cadru mult mai structurat. Directiva RCS marchează o nouă etapă, impunând raportarea obligatorie pentru un număr mult mai mare de companii și introducând cerințe mai detaliate privind:

- dubla materialitate, adică analiza efectelor activității companiei asupra mediului și societății, dar și a factorilor ESG asupra performanței financiare a companiei;
- auditarea informațiilor ESG, pentru creșterea credibilității și a încrederii în datele raportate;
- alinierea la taxonomia UE, adică demonstrarea contribuției la obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.

Stabilirea și apoi realizarea obiectivelor ESG, însă, este un proces complex: ai nevoie de strategie, un plan de acțiuni, trebuie să faci raportări și să îți îmbunătățești constant performanța în materie de sustenabilitate. Din fericire, există experți, precum cei de la Stratos.ro, care îți pot facilita aceste demersuri, ajutându-te să maximizezi rezultatele eforturilor. 

De ce merită toate acestea? Dincolo de respectarea obligațiilor legale și evitarea sancțiunilor, raportările ESG pot fi valorificate în propria companie. Iată câteva sfaturi practice în acest sens:

1. Înțelege așteptările stakeholderilor. Cine sunt cei mai importanți stakeholderi ai companiei (investitori, clienți, angajați, comunități locale)? Ce aspecte ESG sunt cele mai relevante pentru fiecare grup de stakeholderi? Cum pot fi integrate aceste așteptări în strategia de raportare ESG?
2. Stabilește obiective clare și măsurabile. Ce dorește compania să realizeze prin raportarea ESG? Reducerea emisiilor de carbon, îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea diversității în consiliul de administrație sau altceva? Cum va măsura compania progresul în atingerea obiectivelor ESG?
3. Integrează ESG în strategia de afaceri și în activitatea de zi cu zi a companiei. Raportarea ESG poate contribui la creșterea eficienței operaționale, la inovație și la dezvoltarea de noi produse și servicii. Asigură-te că toate departamentele companiei contribuie la atingerea obiectivelor ESG.
4. Asigură calitatea datelor. Folosește sisteme de colectare a datelor eficiente și verifică acuratețea acestora. Documentează procesul de colectare a datelor și metodologia utilizată.
5. Comunică eficient. Alege un limbaj simplu, cu grafice și tabele, pentru a prezenta informațiile într-un mod ușor de înțeles. Publică raportul pe site-ul companiei, pe rețelele sociale și în rapoartele anuale.

Iată de ce raportarea ESG nu mai este doar o chestiune de conformitate, ci o oportunitate pentru companii, un instrument strategic valoros. Prin integrarea ESG în strategia de business, companiile își consolidează poziția pe piață, dobândesc un avantaj competitiv prin valoarea adăugată pe care o aduc și contribuie la o economie mai sustenabilă, benefică pentru întreaga societate.