Ziarul Pandurul continuă dezbaterea electorală, tema abordată de această dată fiind protecţia socială. O parte din care candidaţii intraţi în cursa pentru Parlamentul României au fost întrebaţi ce ar schimba în actuala legislaţie şi ce categorii nu sunt suficient protejate. Candidaţii cred că ar trebui acordată o atenţie deosebită persoanelor cu handicap, precum şi beneficiarilor de ajutor social, dar ar trebui impuse reguli mai stricte pentru acordarea acestor facilităţi.

Ion Ciocea, candidat independent la Camera Deputaţilor, spune că vrea să iniţieze legi pentru toate categoriile de persoane defavorizate. „Dacă voi ajunge senator vreau să iniţiez o lege în folosul persoanelor care acum beneficiază de ajutorul social. În loc să le dăm o sumă modică şi să-i folosim la muncă în folosul comunităţii, aş vrea să-i angajăm contra unui salariu minim pe economie. Mulţi nu au pregătire profesională, dar s-ar putea găsi fonduri pentru a-i califica într-un anumit domeniu, care se caută la nivel de comunităţi. Eu gândesc Legea cooperativelor agricole, iar ca să munceşti în acest domeniu, trebuie să ai cel puţin o calificare de agricultor. Pentru persoanele cu dizabilităţi trebuie creat un cadru legislativ pentru a putea fi integrate în societate. Au nevoie să muncă pentru a simţi că sunt utili societăţii. Nu trebuie ca angajatorii să-i evite pentru că sunt persoane care au terminat o facultate, sunt persoane capabile, chiar dacă au un handicap. Sunt anumite domenii unde pot să lucreze fără probleme.

Pentru persoanele vârstnice ar trebui înfiinţate cămine de bătrâni. Cunoscând ce se întâmplă în mediul rural, ştiu că foarte mulţi bătrâni sunt abandonaţi pentru că le-au plecat copiii la muncă în străinătate. De asemenea, trebuie acordată o atenţie deosebită copiilor ai căror părinţi le pleacă la muncă în străinătate. Trebuie să venim cu o legislaţie care să-i sprijine. În primul rând, le trebuie acordată asistenţă la domiciliu, sunt copii care rămân singuri acasă şi trebuie sprijiniţi”.       

Cristi Tudor, candidat UDMR la Camera Deputaţilor, susţine că ar trebuie revizuită legislaţia privind securitatea muncii. „Aş revizui legislaţia privind securitatea muncii, cea legată de bolile profesionale, în primul rând. Să nu mai punem oamenii pe drumuri birocratice nesfârşite pentru a-şi primi dreptul legitim la compensaţie privind atingerea integrităţii. Doar în Gorj peste o sută de persoane sunt declarate anual, ca atare, dar sindicatele vorbesc despre mai mult de 1000 de persoane suferind de boli cu cauza profesională (silicoză, hernii, fibroze pulmonare etc.) numai în CE Oltenia. Unii îşi declară boala, alţii nu o fac de teama pierderii locului de muncă. Mulţi sunt efectiv hărţuiţi birocratic în încercarea de a primi dreptul la compensaţie pentru atingerea integrităţii, drept prevăzut de lege pentru toţi cei care sunt victime ale bolilor profesionale. Cei care se îmbolnăvesc trebuie apăraţi de lege, să-şi declare suferinţa fără frică de pierderea locului de muncă”.

Sergiu Dîrnu, candidat USR la Camera Deputaţilor, crede că principala problemă din domeniul protecţiei sociale o reprezintă corupţia. „Cred că principala problemă în sistem este corupţia, din cauza căreia ajutoarele sociale sunt, în nenumărate ocazii, fraudate şi distribuite către persoane care altfel nu ar fi eligibile. În primul rând, legislaţia ar trebui reanalizată integral şi regândită într-o direcţie care să pună în prim-plan susţinerea cu scopul dezvoltării şi sporirii şanselor de integrare în societate, nu oferirea unei zone minimale de siguranţă fără nicio direcţie de dezvoltare ulterioară.

Consider necesară o legislaţie care să includă măsuri de protecţie pentru acele categorii sociale insuficient protejate cum ar fi: copiii care provin din familii cu venituri mici şi care studiază, familiile cu un singur părinte sau cu părinţi care sunt plecaţi la muncă în străinătate, persoane cu nevoi socio-medicale care sunt nevoite să aloce cea mai mare parte din venituri pentru a-şi întreţine sănătatea. O altă categorie insuficient protejată este formată din persoanele apte de muncă şi care au depăşit perioada de 1 an în care au primit ajutor de şomaj. Ulterior acestei perioade, aceste persoane ies din evidenţele statului şi nu există mijloace prin care să fie sprijiniţi în direcţia formării sau reconversiei profesionale.

Trebuie să ne asigurăm că numărul de persoane asistate social este cât mai mic prin verificarea sistemelor de acordare şi a criteriilor de eligibilitate şi să găsim soluţii pentru susţinerea familiilor şi a copiilor care trăiesc la limita sărăciei prin asigurarea accesului la sănătate şi educaţie. Aici subliniez capitolul educaţie, întrucât sunt de părere că numai prin aceasta se poate ajunge la reducerea numărului persoanelor aflate în situaţia de a necesita protecţie socială”.

Ion Săvoiu, candidatul PMP Gorj, la Senat, va propune ca ajutoarele sociale să nu se mai acorde decât celor care nu au venit, dar sunt înscrise în evidenţele AJOFM ca fiind în căutarea unui loc de muncă.

„Categoriile defavorizate de care trebuie ţinut cont sunt tinerii care termină o forma de pregătire profesională, dar care pentru încadrarea în munca li se solicită experienţă şi nu au de unde să capete aceasta experienţă, persoane aflate in prag de pensionare, cărora le încetează contractul de muncă şi  faţă de care angajatorii sunt reticenţi, iar o reconversie profesională este dificilă. O modificare în legea protecţiei sociale ar fi aceea de a nu se mai acorda ajutor social sau de orice natura, tuturor persoanelor care declară pe propria răspundere că nu au nici un venit, dar care nu sunt înscrise în cadrul AJFOM sau care nu demonstrează că sunt în căutarea unui loc de muncă“.

Ce spun specialiştii în domeniul asistenţei sociale

Mircea Andrei, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj: „În primul rând, trebuie rezolvată problema accesibilizării mediului pentru ca persoanele cu dizabilităţi să aibă şanse egale cu ceilalţi. Trebuie făcute rampe, toalete adaptate şi lifturi pentru persoanele cu dizabilităţi. O altă problemă care ar trebui reglementată este aceea că se acordă se acordă bilete de tren, dar persoanele cu dizabilităţi nu au vagoane adaptate pentru ele. De asemenea, ar trebui majorată indemnizaţia de handicap, care este prea mică în raport cu nevoile oamenilor.

După 25 de ani de la Revoluţie, constatăm o reticienţă a angajatorilor de a încadra persoane cu dizabilităţi. Trebuie găsite diferite metode pentru a li se permite să muncească pentru comunitate, în funcţie de pregătirea profesională pe care o au persoanele cu dizabilităţi. Aceşti oameni au nevoie să facă ceva pentru a se simţi utili“.