Vânzările de Paşte n-au decurs aşa cum se aşteptau fermierii care au mers în centrele de sacrificare cu miei. Gorjenii nu s-au înghesuit să-i cumpere şi mulţi ciobani au rămas cu mieii nevânduţi. Soluţia este, pentru cei mai mulţi, să-i vândă ţărilor arabe.

Faţă de anii trecuţi, în acest an, s-au vândut şi mai puţini miei de Paşte. Prin târgurile de miei, mai mult a bătut vântul. Şi la propriu, şi la figurat. “La noi, de Paşte, se dau cel mult 50-100 de bucăţi. Restul, rămâi cu ei. Nu ştiu unde i-am putea da, ce să facem cu ei. Românii cumpără doar de Paşte şi atunci cumpără puţini. Noi rămânem cu ei”, a spus Aron Şeandru, fermier din zona Novaci.

Scumpirile care s-au ţinut lanţ au determinat gorjenii să strângă cureaua şi să renunţe la tradiţionalul miel de Paşte sau să cumpere doar de poftă. „Datorită faptului că economia nu merge suficient de bine, se simt scumpirile, au venit valuri de scumpiri şi oamenii au cumpărat mai puţin faţă de alţi ani”, a confirmat şi fermierul Ion Cherciu, din Crasna, cel mai mare fermier din judeţul Gorj.

De zeci de ani, fermierul îşi vinde mieii pe piaţa arabă. Preţul este convenabil chiar dacă şi condiţiile sunt mai ferme. Arabii vor miei graşi, să aibă cel puţin 40 de kilograme şi îi ridică exact de la poarta fermierilor.

Dacă n-ar fi arabii, am mai vedea oaia românească la grădina zoologică, a adăugat Ion Cherciu: „Ajung în Constanţa, de acolo pe vapor şi apoi în ţările arabe. Dacă n-ar fi desfacerea în ţările arabe, oaia n-ar mai exista în România decât la grădina zoologică. Arabii plătesc mai bine decât ţările din Uniunea Europeană, dar şi cerinţele sunt altele. Mielul trebuie să fie gras şi să aibă 40 de kilograme, la greutatea optimă pe care o doresc dânşii. Arabii iau din România de pe timpul comunismului. Am colaborat an de an de la Revoluţie încoace. Nu mai avem intermediari şi colaborăm direct cu ei. Arabii recoltează din întreaga Românie, inclusiv din comuna Crasna”.