Complexul Energetic Oltenia, dar și Agenția de Protecție a Mediului Gorj, au pierdut din nou un proces în fața activiștilor ecologiști de la două organizații internaționale, care le cam fac viața amară în ultima vreme. Greenpeace și Bankwatch România au câștigat definitiv un proces prin care obțin anularea unui aviz de mediu ce viza extinderea carierei Tismana I, eliberarea acestuia făcându-se în condiții nu tocmai legale.

Cele două organizații de mediu au anunțat ieri că o sentință care le era favorabilă la Tribunalul București împotriva CEO și APM Gorj a rămas definitivă la Curtea de Apel București, după ce judecătorii au respins recursul formulat de perdanți. Un proces început în octombrie 2013 s-a încheiat acum cu bine pentru cei de la Greenpeace și Bankwatch, care devin, astfel, tot mai activi în lupta pentru protecția mediului de la nivelul județului Gorj. Decizia instanțelor de judecată anulează un acord de mediu ce permitea exploatarea a zeci de hectare de rezerve de lignit, implicit defrișarea unei astfel de suprafețe împădurite, șefii din minerit trebuind să găsească acum soluții pentru ca producția să nu fie afectată, asta în condițiile în care au probleme similare și la Jilț Nord, ecologiștii protestând recent acolo împotriva extinderii perimetrului minier, lucru care ar presupune desființarea satului Runcurelu de pe hartă.
Argumentul cu care ecologiștii au câștigat în instanță s-a bazat pe faptul că acordul de mediu ar fi fost dat în principal pentru defrișarea a zeci de hectare de pădure, aceasta fiind o activitate secundară, în timp ce cea principală, de exploatare a lignitului pe aproape 70 de hectare, nici nu era inclusă în acordul emis de APM Gorj. „Prin solicitarea acordului în această formă, Complexul Energetic Oltenia pretinde practic că tot ce face este să defrișeze 59 de hectare. Însă realizarea unei cariere de cărbune are un impact imens asupra mediului — apa, aerul și solul sunt poluate — deci implicit și asupra populației. Din această cauză legea impune evaluarea tuturor efectelor, precum și implementarea unor măsuri care să le reducă impactul. În goana după profit, o companie de stat nu ține cont de localnicii care vor trăi în praf și zgomot sau de faptul că schimbările climatice ne afectează pe toți”, a precizat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România, într-un comunicat de presă.

Urmează anchete?
Mai mult, ecologiștii susțin că „nu au fost prevăzute măsuri de compensare a lucrărilor de defrișare, un certificat de urbanism pentru terenul în cauză nu există, impactul asupra schimbărilor climatice nu este evaluat, impactul asupra speciilor și siturilor protejate nu este analizat, iar dispoziții ale Convenției de la Aarhus ce țin de accesul la informație și participarea publicului au fost încălcate”, conform comunicatului de presă. Ecologiștii nu exclud însă posibilitatea ca și în aceste condiții defrișarea pădurii să fi fost realizată între timp, mai ales că APM Gorj a mai emis un acord de mediu la sfârșitul anului trecut pentru aceiași zonă, dar pentru o suprafață dublă, respectiv 132 hectare, din care 102 hectare sunt ocupate cu pădure. Reprezentanții celor două organizații cred că autoritățile judiciare ar trebui să ancheteze modul în care sunt emise aceste documente, ei promițând că vor cere verificări din partea instituțiilor abilitate ale statului român.
„Instanțele de judecată au confirmat suspiciunile noastre: defrișarea zecilor de hectare împădurite se face în afara legii. Este important pentru toată lumea să înțelegem cum au fost posibile asemenea situații și cine este responsabil. Vom invita autoritățile să investigheze aceste cazuri și să găsească soluții pentru prevenirea oricăror asemenea abuzuri asupra mediului”, a menționat Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România, el fiind prezent și printre protestatarii de la Runcurelu atunci când activiștii de mediu au venit să atragă atenția asupra faptului că satul respectiv nu trebuie distrus și că CEO nu îi despăgubește pe localnici la o valoare justă pentru a le putea lua proprietățile.